Toata lumea stie ca trasaturile de personalitate pot influenta starea de sanatate fizica. Stabilirea adevaratei relatii dintre personalitate si sanatate nu este insa usoara. Trebuie sa poata fi masurata, diferentiata de simptomele subiective si cele obiective ale unei maladii, si este necesara stabilirea legaturii cauzale dintre trasaturile de personalitate si boala.
Mai departe voi prezenta studii si statistici care dovedesc o interactiune intre personalitate si sanatate.
Un studiu, efectuat de Friedman in 1995, descrie longevitatea ca fiind asociata cu niveluri inalte ale constiinciozitatii si niveluri scazute ale optimismului in copilarie. Un nivel scazut al constiinciozitatii atrage o gama larga de comportamente care afecteaza sanatatea, cum ar fi: fumatul, consumul de alcool si stabilitatea sociala si profesionala.
Asadar, rezultatele cercetarii legate de longevitate aratau ca la copiii constiinciosi existau mai multe sanse de a ajunge la varsta de 70 de ani, iar la copiii voiosi erau mai putine sanse. Autorii au sugerat ca in cazul persoanelor constiincioase ar putea exista mai multe sanse de a-si forma obisnuinte benefice pentru sanatate, de a urma recomandarile medicului si ar putea avea mecanisme mai functionale de solutionare a problemelor.
In 1988, un studiu care s-a ocupat de istoricul natural si frecventa bolilor arteriale periferice la populatia normala a descoperit ca nivelul crescut al ostilitatii se raporta la gravitatea bolilor arteriale periferice, iar supunerea apara individul de infarctul miocardic nonfatal. Ostilitatea era strans legata de nivelul trigliceridelor (o forma de grasime) din sange, precum si de fumat si de consumul de alcool.
In legatura cu cancerul, cel mai des au fost investigate depresia si disperarea. Nivelurile moderate de disperare au fost asociate cu incidenta cancerului iar nivelurile inalte sunt asociate cu un risc triplu de deces prin violenta sau ranire si o probabilitate crescuta de infarct miocardic.
O alta cercetare s-a ocupat de legatura dintre depresie si procesul clinic al cancerului dupa diagnosticare. In 1999, Watson si colaboratorii sai au efectuat o investigatie despre impactul factorilor psihologici asupra prognozei cancerului mamar. S-a constatat ca la femeile care aveau un nivel inalt de disperare si neajutorare existau sanse semnificative, din punct de vedere statistic de 1,5 ori mai mari, de recidiva sau deces.
Mai multe studii au implicat nevrozismul (defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizica si psihică fără vreun motiv obiectiv) ca factor de predictie a unor diferite forme de afectiune sau o inclinatie catre maladie.
Studiul de la Heidelberg din 2002 a confirmat ca nivelul inalt de nevrozism este corelat cu frecventa unei game largi de afectiuni printre care bolile cardiace – cardiopatia ischemica, care este o ingustare a arterelor care aduc sangele la inima, ceea ce predispune la infarct miocardic si angina, hipertensiunea si tulburarile gastrice. Nivelul inalt al nevrozismului prezicea gradul de afectare a sanatatii mai ales la subiectii care aveau mai multe boli.
Vulnerabilitatea psihologica la stres a persoanelor cu un nivel inalt al nevrozismului duce la o slabire a functionarii sistemului imunitar. Studiile despre influenta agentilor infectiosi asupra reactiei anticorpilor sugereaza o legatura intre stres si dereglarea sistemului imunitar, sustin Cohen, Miller si Rabin in 2001.
Bosma in 1997 a constatat ca stresul mai mare la serviciu si nivelul mai scazut de control asupra muncii sunt legate de riscul de infarct miocardic si deces, ca urmare a afectiunilor cardiace.
Nivelul scazut de control asupra muncii, in raport cu clasa sociala, parea sa fie cel mai important factor de risc.
Si posturile mai prost platite si cu un statut social mai scazut nu le permit angajatilor decat un grad foarte mic de control asupra propriei activitati. Se pare ca stresul nu este un fenomen izolat; pentru a avea efect, el interactioneaza cu alte trasaturi si emotii. Nivelurile de cortizol sunt cu 22% mai mari la indivizii cu un nivel inalt al tensionarii legate de munca si chiar mai mari la indivizii cu niveluri inalte atat la tensiunea legata de munca, cat si la furie.
Desigur, oamenii sufera atacuri de cord chiar si atunci cand iau medicamente care scad nivelul lipidelor, nu fumeaza, au o greutate normala si tensiunea le este controlata. Dar daca exista aici un factor psihologic asociat cu un risc sporit si el poate fi modificat, atunci practica medicala poate fi imbunatatita.
Stresul a fost implicat si intr-o afectiune mai putin grava, dar raspandita: raceala.
Cobb si Steptoe in 1996 au constatat ca nivelul inalt al stresului produs de evenimentele din viata sporea riscul de a contracta o raceala comuna. S-a mai descoperit ca riscul de aparitie a afectiunilor respiratorii, din cauza nivelului inalt al stresului produs de evenimentele din viata, era redus la persoanele care foloseau strategiile de solutionare de tipul evitarii.
Stresul, personalitatea si stilurile de solutionare a problemelor interactioneaza in influenta lor asupra sanatatii. Dar si optimismul, speranta si robustetea sunt masurate ca trasaturi si pot fi considerate, de asemenea, metode de solutionare a problemelor.
Kubzansky in 2001 constata in urma unui studiu realizat pe un esantion de 1306 barbati, monitorizati timp de 10 ani, ca optimismul ca stil explicativ protejeaza de incidenta infarctului miocardic si de cardiopatia ischemica.
Alte cercetari vorbesc despre solutionarea de tip religios si spiritual a problemelor ca fiind importanta atunci cand oamenii trebuie sa fie ajutati sa faca fata diagnosticului unei maladii, in special in cazul bolilor grave, cum ar fi SIDA. Imi vine in minte o cugetare populara care are un mare grad de adevar daca ne raportam la studiile mentionate aici: Dumnezeu nu da cu parul, da fiecaruia dupa merit, dupa cum isi traieste viata.
Fericirea este o constructie legata de optimism. S-a constatat ca persoanele mai fericite traiesc mai mult, iar dispozitia pozitiva poate avea un efect benefic asupra sistemului imunitar. Dar oare invatam sau stim din nastere sa fim fericiti?!
Articol realizat de Delia Ciobancan, psihoterapeut
Cabinet individual de psihoterapie - Delia Ciobancan
Articole asemanatoare:
Psihosomatica, un curent actual in psihologie si medicina
Comunicare la nivel de Eu, boala si relatia nostra
Cand boala este mesajul tau catre tine
Ascultand mesajele corpului
Negarea in relatia parinte-copil