A fi inconjurat de familie si de prieteni si a fi sustinut si incurajat in actiunile pe care ti le propui te ajuta sa te consideri o persoana valoroasa si utila celor din jur.
Imbatranirea, insa, aduce o serie de schimbari care sunt acceptate in mod diferit de persoanele varstince. In jurul varstei de 60 de ani intervine pensionarea, micsorarea sau schimbarea cercului relational, se impune un nou stil de viata in care vechile obiceiuri nu-si mai au locul.
Iesirea la pensie este momentul in care multe persoane resimt o stare de debusolare. Daca inainte aveau un program bine stabilit in care contributia lor era importanta, dintr-o data realizeaza ca se confrunta cu un gol pe care nu stiu cum sa-l umple.
Intr-un studiu realizat la Universitatea din Chicago, cercetatorii au masurat gradul in care persoanele in varsta sunt conectate social si cat de active sunt social. De asemenea, studiul a evaluat daca persoanele in varsta se simt singure si daca se asteapta sa fie ajutate de prieteni si familie cand au nevoie. Studiul a fost realizat prin intervievarea a 3000 de persoane cu varste cuprinse intre 57 si 85 de ani si s-a derulat in perioada cuprinsa intre 2005 si 2006.
Izolarea sociala este asociata cu starea de sanatate fizica, indiferent ca are legatura cu sentimentul de singuratate sau cu faptul ca aceste persoane se simt marginalizate social. Desi izolarea sociala contribuie la ruinarea sanatatii in cazul multor persoane in varsta, sentimentul de singuratate perceput, indiferent ca te afli intr-o multime, are valoare distructiva mult mai mare.
Degradarea mentala se pare ca opereaza prin intermediul sentimentului de singuratate si a perceperii propriei persoane ca fiind un balast de care nimeni nu mai are nevoie.
Persoanele in varsta care se simt marginalizate prezinta cu 65% mai mult simptome de depresie decat acelea care nu se simt singure, indiferent de gradul lor de conectivitate cu viata sociala. Consecintele alterarii sanatatii mentale pot fi substantiale, prin deteriorarea mentala scade dorinta de a se exersa abilitatile sociale si creste riscul pentru adoptarea unor comportamente disfunctionale precum abuzul de alcool, de tigari, de medicamente, sau comportamente alimentare necorespunzatoare.
Izolarea sociala afecteaza doar daca apare si sentimentul de singuratate si de inlaturare, sunt foarte multe cazuri in care auzim din partea personelor in varsta “nu mai am niciun rost” sau “mi-am trait traiul si mi-am mancat malaiul”.
Studiul sugereaza ca persoanele in varsta care reusesc sa reziste circumstantelor retragerii din viata sociala activa sau sa-si ajusteze asteptarile conform noilor provocari nu dezvolta sentimente de singuratate si se simt bine.
Pensionarea poate fi interpretata ca o perioada in care timpul alocat pana acum serviciului poate fi folosit in interesul propriu. Acum pot fi realizate acele plimbari lungi prin parc, cartile din biblioteca pot fi in sfarsit citite, exista chiar si timp pentru a sta mai mult de vorba cu nepotii si …lista poate continua.
Cand aceste persoane isi manifesta interesul de a fi de ajutor in cresterea nepotilor, sprijinul lor este bine sa fie acceptat. Astfel, se vor simti in continuare utile si vor considera ca inca au un rol important de jucat.
Varstnicii implicati in activitatile propriilor copii (acum adulti) sunt de trei ori mai sanatosi decat cei inlaturati din anturajul tinerei familii, chiar daca acestia inca prezinta un anturaj de prieteni. De asemenea, varstnicii care in continuare isi propun obiective si lupta pentru atingerea lor sunt de cinci ori mai sanatosi din punct de vedere mental decat cei care se simt respinsi din cauza neputintei lor.
Imbatranirea nu inseamna sfarsitul vietii, ci doar o noua etapa in derularea vietii care implica modificarea vechilor obiceiuri si adaptarea la alte provocari. (Sursa: Science Daily)
..