Stresul post-traumatic. Tresar cand aud pasi in spatele meu!

[Gabriela]

Stresul este un raspuns natural al corpului la modificarile care au loc in jurul nostru. In general, este o reactie constructiva pentru ca ne pune in alerta si provoaca raspunsul de care avem nevoie in situatie respectiva. Insa, cand starea provocata de stres este prea intensa si pe o perioada prea lunga de timp, comparativ cu factorul declansator (situatia care a provocat raspunsul de stres), stresul devine un factor care afecteaza negativ organismul. Ganditi-va ce se intampla cu un elastic tinut continuu intins, incetul cu incetul apare o modificare structurala si in final acesta isi pierde elasticitatea. In mod asemanator reactioneaza si organismul, daca la inceput stresul ii induce alerta si provoaca raspunsul necesar, pe parcurs, fiind supus unui numar mare de factori stresori sau unei perioade indelungate de stres, nu mai are timpul necesar pentru relaxare, ceea ce va conduce la sensibilizarea lui si cresterea riscului de a se imbolnavi mai usor.

Frica este un factor stresor, dar este natural sa ne temem cand suntem in pericol pentru ca ne ajuta sa supravietuim. Este, de asemenea, natural sa fim suparati cand ceva ne deranjeaza pentru ca ni s-a intamplat ceva rau noua sau celor apropiati. Dar daca supararea persista de-a lungul unor saptamani sau luni, ne confruntam cu o reactia care provoaca chiar mai mult rau decat cauza care ne-a facut sa fim suparati. Aceasta reactie poarta numele de stres post-traumatic, si efectele lui sunt de multe ori devastatoare pentru organism.

"Era putin trecut de ora 10 seara. Nu era prea multa lume pe strada, dar totusi erau trecatori, parcarea in care-mi lasasem masina era o zona cam intunecata si fara paznic. M-am indreptat grabita spre ea, dorind sa plec cat mai repede spre casa pentru ca avusesem o zi foarte obositoare. Am deschis geanta ca sa scot cheia pentru a deschide portiera. In timp ce cautam de zor, un individ, probabil venit din spate, mi-a acoperit gura cu mana si mi-a spus ca daca scot vreo vorba, ma taie. In primul moment am incremenit, dupa aceea am vrut sa fug, dar atunci am simtit o lovitura si m-am pravalit. Acum, imi amintesc doar ca o ploaie fina imi acoperea fata cand m-am trezit. Desi au trecut luni bune de la acea intamplare, si acum intru in stare de alerta daca aud pasi in spatele meu."

Stresul post-traumatic este o tulburare de anxietate care apare in urma unui eveniment traumatizant la care am participat direct (ca victima) sau indirect (am vazut, am auzit) si care a declansat traume psihologice. Poate debuta dupa evenimente de tipul: agresiuni fizice, moartea unei persoane dragi, cataclisme naturale (cutremur, uragan), razboi, violenta, incendiu, accident de masina etc.

Stresul post-traumatic persista mult timp dupa ce pericolul a trecut. Persoana care sufera de stres post-traumatic are un comportament prin care se invalideaza si, de multe ori, ii afecteaza si pe cei din jur. Activitatile de zi cu zi sunt duse cu greu la capat, deoarece persoana afectata este centrata involuntar pe retrairea evenimentului, sau se implica in realizarea unor sarcini care sunt repetate pana la epuizare pentru a nu da voie amintirilor sa revina.

Stresul post-traumatic poate aparea indiferent de varsta, el poate afecta copii, adulti sau persoane in varsta. Sunt cateva semnale care ne avertizeaza ca suferim de stres post-traumatic: cosmaruri, imagini care ne apar pentru fractiuni de secunda si au legatura cu evenimentul traumatizant, sentimentul ca se poate intampla din nou, ganduri despre ceea ce s-a intamplat - care nu pot fi controlate, evitarea spatiului in care a avut loc evenimentul, ganduri de a ne face rau noua sau celorlalti pe care-i consideram responsabili de ceea ce s-a intamplat.

Copiii prezinta cateva semnale suplimentare: refuz de a vorbi despre ceea ce s-a intamplat (uneori apare amnezia in legatura cu evenimentul traumatizant), migrene sau dureri de stomac, refuz de a merge in unele locuri sau de a se juca cu prietenii.

Stresul post-traumatic se poate declansa imediat dupa evenimentul traumatizant sau poate aparea la cateva luni sau chiar ani. Cand apare mai tarziu este mai greu de determinat cauza declansatoare si astfel devine mai dificil de gestionat. Dar, chiar si in acest caz, exista metode care pot conduce la tratarea acestuia.

Din pacate, multe persoane care au trecut printr-un eveniment care provoaca o trauma emotionala, aleg sa foloseasca droguri sau alcool pentru a induce uitarea si pentru a provoca o stare de confort. De fapt, are loc substituirea unui rau cu alt rau, pentru ca deseori se ajunge la dependenta de substanta, fara a se obtine insa rezolvarea problemei.

Constientizarea impactului negativ pe care il au unele strategii folosite si identificarea unora functionale pot sa conduca la ameliorarea simptomelor. De asemenea, solicitarea de sprijin specializat poate ajuta la depasirea acestei probleme si la reconstruirea unui stil de viata in care sa predomine dorinta de a raspunde pozitiv provocarilor vietii.

Articol realizat de Gabriela Diaconescu, psiholog

---

Alte subiecte postate de Gabriela

Suntem doar colegi de pat!
Oare eu sunt de vina?
Copilul meu se balbaie
voluntariat - Youth for Justice
AU PAIR - MAREA BRITANIE