Logo DespreSuflet www.DespreSuflet.ro

Ce-este-anxietatea

Ce este anxietatea?

Anxietatea reprezinta o mobilizare a organismului, care se realizeaza prin intermediul unui set de emotii si tendinte de actiune. Anxietatea inseamna preocupare, ingrijorare, vigilenta, precautie si este semnalul de alarma care ne atentioneaza ca este posibil sa se intample ceva ce s-ar opune indeplinirii propriilor dorinte. Practic ne ofera posibilitatea de a actiona constructiv si conform regulilor de supravietuire. Astfel, anxietatea are un rol pozitiv si contribuie la conservarea speciei umane.

Cand apare anxietatea?

Anxietatea se manifesta cand anumiti factori sunt perceputi ca fiind o amenintare pentru integritatea fizica si/sau psihica. Spre deosebire de frica, o emotie care apare cand simturile noastre inregistreaza prezenta sau iminenta unui pericol si care dispare o data cu amenintarea, in anxietate accentul se pune pe anticiparea unui pericol, real sau imaginar, obligandu-ne sa luam masurile cuvenite in raport cu situatia respectiva. Anxietatea se deruleaza pe o perioada mai lunga de timp decat frica si implica preocupari prin care sunt evaluate posibile raspunsuri.

De exemplu, daca ma plimb printr-o padure si ma gandesc ca un animal s-ar putea sa ma atace, tendinta va fi sa verific ce sanse de scapare am, daca este posibil sa chem ajutor si, bineinteles ca, la anticiparea acestui pericol, simturile mele vor fi in alerta pregatindu-ma pentru “lupta sau fugi”.

Prin urmare, anxietatea ne ajuta sa constientizam pericolul si ne mobilizeaza pentru a-l evita. De asemenea, ne avertizeaza cand suntem pe punctul de a nu ne satisface o dorinta.

De exemplu, un copil isi roaga parintii sa-i cumpere o bicicleta iar acestia ii raspund ca o va primi daca notele lui vor fi la un anumit nivel pe parcursul urmatoarelor 3 luni. Din pacate, primeste o nota mai mica la o materie. Fiind ingrijorat ca e posibil ca dorinta sa nu i se implinesca, se va mobiliza si chiar ii va solicita profesorului reascultarea pentru a-si mari media. Si in acest caz anxietatea a avut un rol pozitiv.

Anxietatea sanatoasa versus anxietatea nesanatoasa

Oamenii sunt orientati spre indeplinirea unor scopuri si doresc sa se simta cat mai bine, fara a avea parte de dureri sau suferinte. Cele doua exemple prezentate mai sus ne arata cum lucreaza anxietatea sanatoasa si cum ne protejeaza de instalarea unui disconfort cauzat de nesatisfacerea continua a dorintelor si a nevoii de siguranta. Bineinteles ca nu intotdeauna dorintele noastre vor fi satisfacute, dar daca vom gandi rational, ne vom permite emotii negative sanatoase: dezamagire, preocupare, neplacere, tristete, regret, frustrare. Aceste emotii nu ne vor bloca in comportamente autodistructive, ci vor fi asociate unor convingeri rationale care vor conduce la comportamente constructive, asa ca vom gestiona situatia intr-o maniera eficienta:

Sunt dezamagita ca nu am primit jobul pentru care am candidat, dar a fost o experienta din care am invatat si care ma va ajuta la urmatorul interviu.”

Sunt trist ca anul acesta am picat examenul de bacalaureat, dar pentru ca nu mai sunt nevoit sa merg la cursuri, nu voi mai fi stresat de lipsa timpului pentru studierea temeinica a cursurilor si voi invata mult mai relaxat.”

Anxietatea sanatoasa ne ajuta sa obtinem cat mai mult din ceea ce dorim si cat mai putin din ceea ce nu ne dorim. Se bazeaza pe o spaima rationala sau realista.

La polul opus, anxietatea maladiva este distructiva si actioneaza impotriva intereselor noastre. Ea este insotita de convingeri irationale care ne blocheaza in comportamente disfunctionale. Consecintele anxietatii nesanatose sunt: panica (imposibilitatea de a evalua corect si de a gestiona eficient situatiile), furie (pierderea controlului), depresie (negarea unor alternative benefice), autocompatimirea. Toate acestea interfereaza cu preintampinarea adecvata a amenintarilor.

In urma sustinerii interviului pentru jobul pentru care aplicasem, mi s-a spus ca nu corespund cerintelor postului. Nu sunt buna de nimic si nu voi mai aplica pentru alt job pentru ca sunt sanse mari sa nu-l primesc. ”

Am picat examenul de bacalaureat, toata lumea o sa spuna ca nu sunt bun de nimic. O sa raman cu scoala nefinalizata si niciodata nu voi putea merge la o facultate.”

Dupa cum se observa din exemplele prezentate, in anxietatea nesanatoasa, tendinta este de a catastrofiza, iar raspunsul comportamental este de evitare a expunerii la orice situatie asemanatoare cu cea marcata ca experienta negativa.

Anxietatea nesanatoasa

Anxietatea nesanatoasa implica prezenta unor preocupari, griji, temeri nerealiste sau exagerate in raport cu contextul. In consecinta, si reactiile vor fi disproportionate: emotii nesanatose si comportamente distructive. Din cauza acestora se ajunge la o restrictionare nejustificata a modului de viata.

Anxietatea nesanatosa are la baza convingeri irationale, dar care pot fi disputate printr-o cercetare atenta a realitatii si prin cautarea de dovezi care sa le combata. Cele mai multe convingeri irationale sunt sustinute de: ignorarea faptelor cunoscute; generalizare si exagerare; o abordare prin extreme, alb sau negru.

Asadar, anxietatea care initial avea rolul de a ne proteja se transforma intr-o hiperprotectie ce ne afecteaza calitatea vietii, dezvoltam comportamente de evitare sau ritualuri de asigurare pentru evenimente care prin testarea realitatii se dovedesc a nu necesita atata preocupare. In loc sa folosim resursele pe care le avem in demararea sau sustinerea unor activitati constructive pentru dezvoltarea noastra, suntem invadati de emotii negative nesanatoase si ne ancoram in comportamente disfunctionale.

Conditii care predispun la anxietate intensa

Odinioara, anxietatea extrema a avut un rol major in supravietuirea speciei umane. Spre deosebire de alte animale inzestrate natural pentru a se apara (o piele groasa, dinti si gheare ascutite etc), omul a trebuit sa infrunte pericolele bazandu-se pe ceea ce avea, asa ca o anxietate extrema l-a ajutat sa evite deseori confruntarile directe cu diversi inamici.

Prin urmare, prezenta anxietati extreme este justificata prin motivatia de ordin evolutionist si face parte din configuratia noastra biologica. Suntem cu totii predispusi atat la anxietatea realista cat si la cea nerealista. Insa, pe parcursul dezvoltarii lor, unii oameni (un numar destul de mare) si-au dezvoltat capacitatea de evalua corect ceea ce li se intampla si de pastra anxietatea in limite acceptabile pentru organism.

Un alt factor care alimenteaza anxietatea vine din mediul in care ne-am nascut si crescut. Parintii sau persoanele de referinta ne pot transmite moduri nesanatoase de a ne raporta la evenimentele de viata. Astfel, crestem intr-un mediu in care mesajele transmise sunt constant de pericol si ca trebuie sa ne ingrijoram pentru a putea sa le controlam, internalizam aceste mesaje iar rezultatul este o stare de alerta chiar si atunci cand nu este cazul sau si in conditiile in care detinem resurse pentru a face fata unor conditii de cumpana. Invatam ca este bine sa fim anxiosi si ca daca nu am fi evenimentele ar lua o alta turnura decat cea dorita de noi.

Anxietatea poate fi transmisa inca din perioada intrauterina. Practic fatul este hranit cu temerile mamei.

De exemplu, exista un risc mult mai mare pentru o femeie insarcinata de a da nastere unui copil care sa aiba predispozitie spre anxietatea intensa, daca pe parcursul sarcinii, in urma receptarii unor mesaje alarmante despre o criza economica, despre inceperea unui razboi, despre reducerea resurselor de hrana etc, incepe a avea o perspectiva negativa asupra modului in care va fi ea afectata de toate acestea.

Totusi, chiar daca structura noastra biologica si factorii de mediu predispun spre anxietatea extrema, asta nu inseamna ca nu putem sa modificam unele actiuni ale noastre, in asa fel incat sa adaugam calitate vietii noastre.

Exista un factor foarte important care contribuie semnificativ la influenta pe care o au atat mediul cat si structura noastra biologica in predispozitia spre anxietate, este vorba de modul in care alegem sa gandim, simtim si actionam. Nu-i putem controla pe cei din jur si nici nu-i putem schimba dupa cum vrem noi, nu putem controla situatia economica mondiala si nici vremea, dar putem controla modul in care ne raportam la toate acestea, cum vom reactiona si cum ne vom simti. Nu este usor, iar schimbarea nu va aparea peste noapte.

Situatii care pot declansa un raspuns anxios intens

  • Starea de sanatate
  • Situatia materiala
  • Situatia profesionala
  • Interactiunea cu persoane necunoscute sau care reprezinta autoritate
  • Socializarea
  • Sustinerea unui discurs sau prezentarea unui proiect in fata unui public
  • Cautarea unei slujbe
  • Evenimente traumatizante
  • Diverse fobii
  • Consumul de droguri si/sau de alcool
  • Manifestarea simptomelor anxietatii

Convingerile irationale din anxietatea maladiva

Refuzul de a accepta ca lucrurile pot iesi si altfel decat ni le-am planificat si iubirea de sine conditionata sunt filoanele din care-si trage seva anxietatea maladiva. Convingerile irationale sunt cele care ne perturba si ne blocheaza actiunile. Cu cat o convingere in legatura cu o situatie este mai inflexibila cu atat se micsoreaza spatiul pentru alternativele pe care ar fi bine sa le luam in considerare. Asa debuteaza si anxietatea de a nu da gres: “Trebuie sa iau neaparat examenul la facultate pentru ca altfel viata mea nu mai are niciun rost.”

Faptul de a da gres poate sa ne sperie atat de rau, incat pe fondul acesta de tensiune este posibil sa nu mai putem acumula informatia de care avem nevoie pentru a sustine examenul (de orice tip ar fi el: la scoala, facultate, serviciu sau o sarcina pe care trebuie sa o indeplinim), ba chiar incepem sa anticipam esecul si sa blocam actiunea de a invata/exersa, pentru ca oricum nu are rost “in mod sigur voi pica testul”.

Exista un numar foarte mare de convingeri irationale care pot sabota indeplinirea dorintelor noastre sau care pot perturba perceperea reala a pericolului. Ele pot fi expectatii, evaluari sau atribuiri ale cauzelor si responsabilitatilor, cele mai multe contin in subsidiar un imperativ absolut care perturba la nivelul acceptarii de sine, al acceptarii celorlalti sau al acceptarii conditiilor mediului inconjurator.

Tulburarile de anxietate – clasificare conform DSM – IV - TR

Atacul de panica

- panica fara agorafobie
- panica cu agorafobie

Agorafobie

- agorafobia fara istoric de panica
- agorafobie cu panica

Fobii

- fobia specifica
- fobia sociala

Tulburarea obsesivo-compulsiva

Stres

- stres posttraumatic
- stres acut

Anxietate generalizata

Tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale

Tulburarea anxioasa indusa de o substanta

Tulburarea anxioasa fara alta specificatie

Anxietate - data postarii: 2011-09-23 16:02:59

Anxietate - 23 articole



Curs valutar

05.12.2016

1 EUR 4.5027
1 USD 4.2303

Indice masa corporala
Greutate [kg]
Inaltime [cm]


Gaseste-ne pe Facebook


Psihologie    Servicii Psihologice    Cabinete Psihologice    Asociatii Psihologice    Dezvoltare Personala    Biblioteca Online    Contact    Forum

Powered by SC REFRAMING SRL

Copyright 2016 DespreSuflet.
Toate drepturile asupra site-ului www.despresuflet.ro apartin SC REFRAMING SRL.
Reproducerea integrala sau partiala a textelor din orice pagina a site-ului www.despresuflet.ro
este posibila numai cu acordul prealabil scris al SC REFRAMING SRL.
Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii.

DespreSuflet Logo RSS        DespreSuflet Logo Sitemap               Psiholog in Bucuresti Logo