In lumea animalelor observam reactii si comportamente direct legate de schimbarile de vreme si de ciclurile sezoniere. Sunt mai evidente la animalele salbatice si la cele domestice de curte, iar mai putin evidente la cele domestice, de apartament.
Acelasi fenomen se intalneste si in randul oamenilor. Cu cat ei se afla in contact mai mult cu natura, cu atat mai mult meteosensibilitatea se manifesta in sensul ei originar. Ne este cunoscuta asa-numita ’intelepciune a populatiilor traditionale’ care citesc semnele vremii nu doar din ce “presimt”, ci si din ce simt. Si batranii familiilor noastre citesc vremea dupa durerile lor de oase, dupa nevoia de somn mai accentuata sau dupa starea de agitatie.
De altfel, indiferent de varsta, astfel de simptome luate dintr-o lunga lista, pot face deranj in viata noastra atunci cand se schimba vremea sau cand se trece de la un anotimp la altul.
Meteosensibilitatea nu este o afectiune. Nu suferim de meteosensibilitate, ci sensibilitatea la schimbarile vremii se asociaza cu alte afectiuni, tulburari, dispozitii care, in conditiile schimbarii confortului termic, de presiune, de umiditate, electromagnetic etc, se manifesta prin diferite simptome somatice - durere, anchilozare, sau psihice - apatie, anxietate, agitatie, sau ambele - dureri articulare insotite de o stare de iritabilitate si neliniste.
Senzitivitate, sensibilitate, vulnerabilitate
Cu totii simtim sau avem senzatii corporale de care suntem mai mult sau mai putin, ori deloc, constienti. Aceasta se numeste senzitivitate sau simtire - simtirea prin corp. La unii dintre noi pragul este mai scazut, in sensul ca reactia apare la un stimul slab. Atunci vorbim de sensibilitate. Altfel spus, dispunem de o capacitate a organismului de a reactiona la o cantitate mai mica de stimul, mai mica decat la restul populatiei.
De exemplu, in cazul schimbarilor de vreme, noi nu ne dam seama de modificarile campurilor electromagnetice care premerg venirea ploii sau au loc la schimbarea anotimpurilor. Insa corpul nostru le inregistreaza si incearca sa se adapteze la ele, cu alte cuvinte ajunge sa fie afectat de aceste modificari. Astfel, ceea ce simtim in realitate, adica ceea ce traim constient din tot acest efort de inregistrare si procesare cu scop adaptativ, sunt simptome de tip ameteala, durere de cap, somnolenta, iritabilitate si altele.
De multe ori, atunci cand sensibilitatea este accentuata, avem si suprareactii precum atacurile de panica sau nelinistea aparuta pe neasteptate, de exemplu inainte de venirea ploii.
Aceste reactii ne pun in situatia de vulnerabilitate fata de stimuli, simtindu-ne afectati de propria sensibilitate si de reactiile nascute din organismul nostru, traindu-le ca pe o slabiciune. Aceasta este situatia in care cei mai multi oameni spun ca sunt meteosensibili, traind-o ca pe o afectiune in sine.
Sigur ca exista o diferenta de sensibilitate, o diferenta a starii de sanatate sau a profunzimii unei afectiuni sau dispozitii de la un om la altul. De aici si diferenta intre modurile cu totul unice in care se manifesta persoanele meteosensibile atunci cand reactioneaza la schimbarea vremii.
De asemenea, este important sa spunem ca pragurile meteosensibilitatii se modifica de la o varsta la alta. Batranii sunt mai sensibili la schimbarile vremii. Pragul depinde foarte mult si de conditia de sanatate. Persoanele care, de exemplu, sufera de reumatism sau sindroame anxios-depresive, simt mai puternic modificarile de vreme si in special sunt mai afectate de perioadele de trecere de la un anotimp la altul.
Pe de alta parte, trebuie spus ca pragurile meteosensibilitatii se pot imbunatati in sensul ca vulnerabilitatea la schimbarile de vreme poate scadea – cu alte cuvinte pragul sensibilitatii ar creste iar reactia ar aparea la un nivel mai inalt al stimulului, astfel incat schimbarile de vreme si de anotimp nu ne-ar mai “da peste cap”. Aceste schimbari se realizeaza in conditiile in care se imbunatateste starea noastra fizica si psihica, ori ca urmare a unor evenimente pozitive sau a unor interventii de tip terapeutic.
Articol realizat de Daniela Neagu, psiholog clinician
Cabinet psihologic - SENS - Daniela Neagu
