Albert Bandura si teoria invatarii sociale

[prichindelisor]

Albert Bandura s-a nascut la 4 decembrie 1925 in orasul Mundane din Alberta de Nord, Canada.
A urmat scoala elementara si liceul in orasul sau natal.
A absolvit facultatea de psihologie a Universitatii din British Columbia in anul 1949.
A continuat la Universitatea din Iowa, unde si-a sustinut teza de doctorat in anul 1952. Aici a intrat sub influenta traditiei behavioriste si a teoriei invatarii.
Din anul 1953 a inceput sa predea la Universitatea Stanford.
Bandura a fost presedinte al Asociatiei Psihologilor Americani (APA) in anul 1973 si a primit Premiul APA pentru contribuitii stiintifice deosebite in anul 1980.

Printr-un experiment realizat in anul 1961- "Papusa Bobo", Albert Bandura reuseste sa demonstreza ca modelele comportamentale sunt invatate de copii prin observarea directa si imitarea celor din jur.



Invatarea observationala sau modeling

Din sutele de studii pe care le-a realizat Bandura, un o serie de studii iese in evidenta – studiile cu papusa Bobo. El a realizat un film cu unul dintre studentii sai, o tanara femeie, care batea o papusa Bobo.
In caz ca nu stiati, o papusa Bobo este un un balon gonflabil in forma de ou, avand desenat pe el chipul unui clovn, cu o greutate in partea inferioara care o face sa revina cand o lovesti. Era o jucarie destul de populara la vremea respectiva.

Femeia lovea cu pumnul papusa, tipand la ea „fraiere!”. O lovea cu piciorul, statea pe ea, o lovea cu un ciocan mic, si asa mai departe, strigand diferite fraze agresive. Bandura a aratat acest film unor grupuri de prescolari carora, asa cum va imaginati, le-a placut filmul. Apoi au fost lasati sa se joace. In camera de joaca, desigur, erau mai multi observatori care luau notite si o papusa Bobo si cateva ciocane mici.

Asa cum puteti deduce si asa cum au notat si observatorii, multi dintre copii au batut papusa Bobo. Papusa a fost lovita cu pumnii, i s-a tipat „fraiere!”, a fost lovita cu piciorul, cu ciocanul etc. Cu alte cuvinte, copiii au imitat-o pe tanara din film, si destul de fidel.

- acesti copii si-au modificat comportamentul fara a fi mai intii recompensati pentru aproximari ale respectivului comportament!

El a numit fenomenul invatare observationala sau modeling, si aceasta teorie este de obicei numita teoria invatarii sociale.

---

Alte subiecte postate de prichindelisor

culorile calde combat depresia
Hipnagogia
Job - psiholog part-time
Singuratatea - Poveste despre feciorul imparatului
Despre cuvinte

[raluca79]

Teoria social cognitiva pune accent pe conceptia conform careia persoana este activa si isi utilizeaza procesele cognitive pentru a-si reprezenta evenimente, a anticipa viitorul si a comunica cu altii.
Reprezentantii acestei teorii sunt A. Bandura si W. Mischel.
Aceasta teorie este preocupata de a surprinde cat mai complet variatele aspecte ale comportamentului uman cat si rigoarea stiintifica.
Determinismul reciproc descris de Bandura sugereaza ca un comportament poate fi explicat in termenii unei interactiuni intre persoana si mediu. Indivizii selecteaza situatii si totodata sunt modelati de ele.
Structura acestei teorii este constituita din competente-deprinderi, scopuri si sinele.
Aceasta teorie se diferentiaza de alte teorii ale personalitatii prin doua procese distincte: invatarea observationala si autoreglarea.
Aceasta teorie pune accent pe dezvoltarea competentelor cognitive, expectantelor, obiectivelor, standardelor, sentimentului de autoeficacitate si a functiilor autoreglatorii, prin invatare observationala si experienta directa.