Forme ale anxietatii

[prichindelisor]

Conform DSM-IV, tulburarile de anxietate apar sub urmatoarele forme:
- atac de panica fara agorafobie;
- atac de panica cu agorafobie;
- fobii simple;
- fobii sociale;
- tulburari obsesiv compulsive;
- anxietate generalizata;
- anxietate datorita consumului de substante chimice;
- stres acut;
- post stres traumatic.

---

Alte subiecte postate de prichindelisor

Solutii anticriza
Stresul psihic
Distresul
Eustresul

[prichindelisor]

Elementul esential al acestei tulburari il constituie obsesiile sau compulsiile suficient de severe pentru a cauza o detresa marcanta, a rapi timp, sau a interfera semnificativ cu rutina normala a persoanei, cu activitatea profesionala, cu activitatea profesionala ori activitatile sociale uzuale, sau cu relatiile cu altii.
Obsesiile sunt idei persistente, ganduri, impulsuri sau imagini care sunt experientate, cel putin initial, ca intrusive si fara sens. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri sau impulsuri ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. Persoana recunoaste ca obsesiile sunt produsul propriei sale minti, si nu-i sunt impuse din afara (ca in delirul de insertie a gandurilor).
Cele mai comune obsesii sunt gandurile repetitive de violenta (de exemplu: uciderea propriului copil), de contaminare (a se infecta prin strangerea mainii cuiva) si dubitatia (de exemplu: verificarile repetate daca afacut cutare sau cutare act, cum ar fi daca a vatamat pe cineva intr-un accident de circulatie).
Compulsiile sunt comportamente repetitive, premeditate si intentionale care sunt executate ca raspuns la o obsesie, dupa anumite reguli, sau de o maniera stereotipa. Comportamentul este destinat sa neutralizeze sau sa previna disconfortul ori vreun eveniment sau situatie temuta. Activitatea insa nu este conectata in mod realist cu ceea ce este destinata sa neutralizeze sau sa previna, ori ea este net excesiva. Actul este efectuat cu sentimentul de compulsiune subiectiva, care este cuplata cu dorinta de a rezista compulsiei. Persoana recunoaste ca comportamentul sau este excesiv sau irational (acesta poate sa nu fie adevarat pentru copii mici si poate sa nu mai fie adevarat de mult timp pentru oamenii ale caror ibsesii s-au transformat in idei prevalente) si nu mai procura placere din realizarea activitatii, desi aceasta asigura o usurare a tensiunii. Cele mai frecvente compulsii implica spalatul mainilor, numaratul, verificarea si atingerea.
Cand persoana incearca sa reziste compulsiunii, apare o senzatie de crestere a tensiunii, care poate fi usurata imediat prin cedarea la compulsiune. In cursul maladiei, dupa esecuri repetate in tentative de a rezista compulsiunilor, persoana poate ajunge in situatia de a nu mai invoca de mult dorinta de a le rezista.