“De pe bancile scolii pana la pensionare, in oras ca si la tara, observa Jean-Pierre Hubert..., zilele sunt cronometrate. Nu exista nicio pauza. Cresterea ritmului de viata trebuie insa, in mod necesar, compensata cu timpii de repaus ...”.
Am adus in discutie aceasta afirmatie deoarece, din aceasta perspectiva, adaptarea indispensabila la existenta poate deveni o arma cu doua taisuri: activatoare sau dezactivatoare, in functie de situatie.
In acelasi timp am putea considera ca un paradox afirmatia altora ca stresul este o reactie necesara a organismului.
Din punct de vedere fiziologic, aceasta reactie se poate asemana unei veritabile “furtuni hormonale“, pentru ca, la nivelul creierului, hipotalamusul secreta o substanta care activeaza hipofiza. Aceasta elibereaza la randul sau ACTH, care este hormonal stresului si care prin actiunea sa asupra ficatului elibereaza zaharul in sange.
Se produce o crestere a ritmului cardiac si o intensificare a presiunii arteriale. Irigarea musculaturii si amplitudinea respiratorie sporesc. Datorita acestor modificari, persoana poate reactiona, din punct de vedere psihologic, la asa zisa agresiune stresanta, prin mobilizarea capacitatilor sale de aparare. Acesta este stresul bun (eustres).
Stresul rau (distresul) aduce necazuri psihice si/sau fizice daca nu este controlat, deoarece devine prea intens si/sau dureaza prea mult. El se poate afla la originea unor maladii asa-zise psihosomatice (ulcer, alergii, anumite forme ale dificultatilor respiratorii, herpes, migrene). In final, stresul rau poate determina o stare de anxietate permanenta, care poate culmina cu atacuri de panica produse inopinat, intr-un magazin sau pe strada de exemplu, care sunt insotite de transpiratii, palpitatii, nod in gat, sau stari de greata.
Pentru a sti daca suntem stresati, adica daca s-a depasit stadiul de stres bun si se trece la cel rau, este necesar sa ne punem trei intrebari importante si anume:
1. Suntem mai ingrijorati decat inainte?
2. Stresul nostru actual ar putea constitui o piedica in calea indeplinirii obiectivelor si prosperitatii noastre?
3. Starea noastra constituie o sursa de disconfort pentru cei din jur?
In cazul in care raspunsul este DA, la cel putin o intrebare, faptul trebuie sa ne puna pe ganduri si sa ne analizam mult mai bine reactiile din ultimul timp, pentru a constata si afla, daca:
- am avut senzatii de tensiune permanenta;
- am avut repetate insomnii;
- ne-am simtit stomacul balonat;
- am avut conflicte repetate in familie, la serviciu, la cumparaturi etc.;
- resimtim teama de anumite lucruri, de exemplu aglomeratie sau de a trece printr-o intersectie;
- simtim ca inhibitia ne domina;
- ne simtim lipsiti de energie;
- suntem coplesiti de neputinta in fata actiuniilor de orice fel, inclusiv cele sexuale;
- suntem asaltati de ganduri negre pe care nu putem sa le inlaturam;
- mancam prea repede si chiar prea mult.
Cele enumerate mai sus, constituie de fapt simptomele generale al stresului rau. Pe langa acestea, orice persoana poate manifesta si alte modificari negative, ca urmarea a particularitatilor individuale.
Anumite locuri de munca sunt supuse a priori stresului negativ: managerii, militarii, jurnalistii, contabilii dar si casierii de la unele supermarket-uri si exemplele ar putea continua ...
Claire Sanjouand, afirma ca nu trebuie sa eliminam stresul, deoarece acesta este indispensabil vietii. Trebuie insa sa actionam inainte de a depasi limita care ne deranjeaza psihic si fizic, prin anumite metode aflate mai la indemana, pe care le putem folosi noi insine si prin altele pe care trebuie sa le aplicam alaturi de specialistii psihologi. Totul este sa ne facem timp pentru aceasta preocupare importanta pentru noi..., dar si pentru ceilalti.
Autor: Carmen Ionescu, psiholog principal
Cabinet Individual de Psihologie - Carmen Ionescu