Modelul de familie cu care ne-am obisnuit de-a lungul timpului este cel in care cei doi parteneri de cuplu, dupa o perioada de cunoastere, legalizeaza relatia lor.
In ultima vreme, insa, din ce in ce mai multe cupluri aleg un model diferit, in care fiecare partener isi pastreaza individualitatea, preferand o legatura fara obligatii.
Ar trebui sa ne surprinda aceasta modificare de statut, sau inseamna doar adaptare la o societate in care diferentele intre rolul de femeie si cel de barbat s-au uniformizat, ceea ce a condus la disparitia nevoii de suport in indeplinirea atributiilor specifice.
Un stadiu realizat in America a scos la iveala o statistica ingrijoratoare, din totalul de cupluri care au ales legalizarea relatiei: doar 25% merg mai departe impartasind aceleasi idealuri cu care pornisera, 50% au divortat dupa o perioada de timp din diverse motive, alte 25%, desi continua casatoria, nu au facut-o datorita iubirii si intelegerii, ci sub influenta credintelor religioase si a convingerii ca este mai bine pentru copii sa creasca in prezenta ambilor parinti.
Din nefericire, atat timp cat cei doi nu mai impartasesc decat acel act semnat de comun acord, intreaga familie va avea de suferit.
Celibatul este o alternativa la casatoria institutionalizata, aleasa ca stil de viata atat de persoane care au trecut prin experienta unei casatorii, divortand ulterior, dar si de cele care nu au fost niciodata casatoriti, sau ca urmare a vaduviei.
Cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt diverse si scot la iveala metehnele unui sistem invechit care necesita ajustari.
In general, celibatul nu reprezinta o marca a suferintei, ci, dimpotriva, mai multa libertate de miscare si o varietate de optiuni fara constrangeri, spun celibatarii.
Celibatul nu presupune excluderea relatiilor sexuale, dar aduce o nuanta diferita de intimitate. Astfel, majoritate celibatarilor apreciaza ca au o viata sexuala mai intensa si mai implinita, in conditiile unor intalniri mai putin frecvente si sablonizate, dar mai spontane si pasionate.
Un alt factor important in alegerea celibatului este cariera, foarte multe femei se vad constranse de a renunta la indeplinirea visurilor lor cand se casatoresc, pentru ca sunt nevoite sa acorde mai multa atentie sarcinilor casnice si cresterii copiilor. Astfel, se vad indepartate din multe joburi si functii care presupun dedicare completa.
Statisticile arata ca preferintele femeilor cu studii superioare se indreapta spre celibat. In schimb, barbatii cu studii superioare tind spre casatorie. Ei considera ca pot sustine financiar o familie si sunt mult mai increzatori in sansele lor de reusita daca se incadreaza in modelul traditional de familie. Se pare, insa, ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unor parti din puterea lor in cadrul cuplului.
Muncitorii, din cauza nesigurantei veniturilor, amana cat mai mult legalizarea relatiei, in speranta ca ceva se va schimba. Femeile fara studii superioare prefera casatoria, in virtutea principiului ca barbatul trebuie sa sustina financiar familia.
Si tulburarile de natura sexuala cu care se confrunta unele persoane sunt un element important care poate sa incline balanta in favoarea celibatului. Astfel, unele disfunctii sexuale precum: anorgasmia, vaginismul, impotenta, lipsa erectiei sau ejacularea precoce, sunt probleme serioase care afecteaza calitatea unei relatii.
Este posibila si o alta interpretare a celibatului. Daca in copilarie, modelul parental a fost unul disfunctional care nu a oferit siguranta, adultul de acum se raporteaza la schema invatata (conflicte conjugale grave care se finalizeaza prin agresivitate) si evita orice angajament care ar putea conduce la repetarea filmului din copilarie.
Uneori, lipsa de incredere in propriile forte poate da nastere la retineri in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale.
Daca in tinerete si ca adult acest stil de viata prezinta unele avantaje, o data cu pensionarea apare un sentiment de singuratate, greu de inlaturat.