Coplesita de emotii "apasatoare" (tristete, mahnire, vina, descurajare, nesiguranta, neincredere in sine), o persoana deprimata face referiri nerealiste cu privire la sine, la ceilalti si la viitorul sau.
Un depresiv isi spune (printre altele):
" Nimeni nu ma iubeste. Nu sunt in stare de nimic."
Este un fragment dintr-un discurs interior pe care si-l tine cel in cauza si crede cu tarie in aceste ganduri, fara sa se mai osteneasca sa verifice daca ceea ce gandeste corespunde intr-adevar realitatii si logicii. Este oare adevarat?
"Nimeni nu ma iubeste" - Nu este oare o exagerare? De cele mai multe ori, da. Este putin probabil ca in realitate nimeni sa nu te iubeasca. Exista cel putin o persoana in lumea asta (mama, tata frate prieten etc) care sa te iubeasca si sa te aprecieze pentru ce esti tu de fapt.
"Nu sunt in stare de nimic" - Ce inseamna pentru tine: "Nu sunt in stare de nimic?" Poti ajunge gresit la aceasta concluzie, doar pentru ca ai ratat o intalnira de lucru. Problema este ca interpretezi gresit ceea ce ti s-a intamplat, facand nefondat aceste referiri la tine (lovesti in stima de sine) si aceasta exagerare iti provoaca evident multa suferinta. Daca te ostenesti sa verifici, s-ar putea sa constati ca in realitate esti un bun profesionist, apreciat de cei din jurul tau (sefi, colegi, familie).
De cele mai multe ori, aceste ganduri deformeaza realitatea si intretin depresia. Asta inseamna ca aproape totul se petrece in mintea noastra si suferim din cauza acestor exagerari in gandire. Cheia este corectarea lor. Aceste ganduri nu sunt obiective. Dar pot castiga in obiectivitate.
