Sa invingem stresul razand

[Valentina Andrei]

Cat de des radeti? Cand ati spus ultima data o gluma? Cand v-ati permis sa va simtiti relaxati, “lasand jos” barierele?

Copiii rad liber si des. Totusi, multi dintre noi isi pierd umorul odata cu trecerea timpului. Suntem atat de prinsi in rolurile noastre de adulti, incat credem ca daca suntem “seriosi” si radem cat mai putin, vom fi mai respectati de catre ceilalti.

Studiile arata ca o atitudine mai relaxata fata de noi insine si fata de lumea inconjuratoare reduce stresul si imbunatateste starea noastra generala (sanatatea, performantele, relationarea etc). Rasul reduce stresul, anxietatea, furia, depresia, permitand adoptarea unei perspective mai putin grave asupra vietii noastre. Atunci cand ne permitem sa sesizam dintr-o situatie stresanta, facilitam restrucurarea cognitiva prin inlocuirea gandurilor irationale si negative cu viziune pozitiva asupra situatiei. In acelasi timp, rasul este un element deosebit de detensionare si de reducere a barierelor dintre oameni. Se produce un sentiment al uniunii cu ceilalti, creste empatia, stimuleaza emotiile pozitive si se reduce stresul.

A face “haz de necaz” si autoironia permit o diminuare a stresului, deoarece ne privim defectele in perspectiva si, astfel, nu le mai vedem ca fiind atat de grave. De asemenea, ne luam mai putin in serios, ceea ce ne ajuta sa mutam accentul de pe propria noastra persoana pe altceva, cel putin la fel de interesant.

Folosirea umorului si a rasului pentru diminuarea stresului este o abilitate care poate fi invatata si perfectionata de fiecare dintre noi:
- cautand compania persoanelor vesele, optimiste si amuzante si prin evitarea celor permanent tristi, posomorati si pesimisti
- ascultand si retinand glume, pe care, apoi, sa le spunem mai departe, in momentele potrivite
- vizionand comedii, spectacole si emisiuni umoristice de calitate
- fiind atenti la expresiile faciale pe care le afisam si care ne influenteaza automat si starea de spirit
- petrecand cat mai mult timp alaturi de copii si jucandu-ne alaturi de ei.

Copiii pot fi excelenti profesori de umor. Alaturi de ei, putem scoate mai usor la suprafata copilul din noi, dornic sa se amuze din orice, sa se joace si sa traiasca clipa. Cu cat radem mai mult, cu atat mai mult ne relaxam, suntem mai sanatosi, creste increderea si respectul de sine.

Autor: Valentina Andrei, psiholog
Cabinet de Psihologie - Andrei Valentina

---

Alte subiecte postate de Valentina Andrei

Cauzele comportamentului agresiv la copii
Dragostea nu ajunge...

[raluca79]

Platon spunea: “Pana si zeilor le plac glumele.” In Coran se spune: “Cel care isi face prietenul sa rada merita sa se duca in Rai.” Iar incepand cu secolul XIV, chiar si comunitatea medicala recunoaste puterea vindecatoare a rasului.

Cercetarea intensa asupra “ terapiei prin ras” a inceput in momentul in care Norman Cousins a publicat un articol in Jurnalul englez de medicina in 1976. In 1979 acest articol a devenit primul capitol al cartii ‘ Anatomia bolii.” , in care mentiona ca in 1964 a fost diagnosticat cu boala spondylitis (inflamatia acuta a sirei spinarii ), cu sanse unu la 500 de recuperare.

Realizand faptul ca gandurile negative si atitudinea negativa pot duce la boala, el si-a dat seama ca atitudinea pozitiva poate avea efect contrar. Asa ca a plecat din spital si a stat intr-un hotel unde a luat doze mari de vitamina C si s-a uitat permanent la comedii si emisiuni umoristice, inclusiv gen “Camera ascunsa” . A aflat ca 10 minute de ras echivaleaza cu 2 ore de somn fara dureri. Prin asta a dovedit ca rasul este cel mai bun medicament si a demonstrat relatia dintre trup si suflet.

William Fry, professor de psihiatrie la Universitatea Standford, subliniaza ca un copil la gradinita rade in medie de 300 ori pe zi. La varsta adulta, media scade la 17 ori pe zi. De unde aceasta diferenta? Luam viata prea in serios? Nu ar fi cumva timpul sa invatam sa ne relaxam? Cartile de dezvoltare personala spun ca nu incetam sa radem pentru ca imbatranim, ci imbatranim pentru ca incetam sa radem.

Cele cinci simturi ale noastre nu sunt suficiente pentru o viata ideala. Trebuie sa ne folosim cel de-al saselea simt: simtul umorului. Umorul nu se refera numai la a spune glume, ci este un mod de a vedea viata. Putem rade de greselile si suferinta noastra. Si putem fi sinceri in legatura cu viata noastra fara a o lua prea in serios.

Beneficiile rasului sunt nenumarate. De aceea ar fi extraordinar sa facem eforturi sa radem pe parcursul zilei. Si desigur, sa radem cu oamenii, nu de oameni. Sa radem de ce fac oamenii, nu de ce sunt ei. Sa radem nu numai ca sa ne usuram greutatile noastre, ci sa-i ajutam si pe cei din jur sa treaca mai usor peste greutati.

Beneficiile rasului

1. Cand razi de tine, ii dezarmezi pe cei care vor sa rada de tine si eviti posibile confruntari.

2. Rasul dizolva tensiunile, stresul, anxietatea, iritatia, mania si depresia. Dupa o repriza de ras, experimentam o stare de bine extraordinara. Si sa ne aducem aminte un lucru: daca nu poti sa razi pe seama unui lucru, nu poti trai cu acel lucru in viata ta.

3. Cercetarile medicale au demonstrat ca rasul intareste sistemul imunitar. Studiul comportamentului si al felului in care creierul afecteaza sistemul imunitar se numeste psihoneuroimunologi e. Desi inca la inceput, aceasta ramura a medicinei incepe sa castige teren in incercarile de a intelege relatia dintre minte si corp.

4. Rasul reduce durerea prin eliberare de endorfine care sunt mai puternice decat cantitatea echivalenta de morfina.

5. Umorul ajuta la integrarea celor doua emisfere ale creierului (emisfera stanga este folosita pentru descifrarea bancului iar emisfera dreapta interpreteaza daca bancul a fost sau nu amuzant)

6. Rasul adauga savoare vietii.

7. Simtul umorului atrage dupa sine mai multa productivitate, mai multa comunicare si un joc de echipa mult mai eficient.

8. Tuturor ne plac persoanele care ne fac sa rada. Cu cat impartasesti mai mult din simtul umorului, cu atat vei avea mai multi prieteni.

9. Umorul este echilibrul pentru momentele cand trecem prin greutati.

10. Rasul este echivalent cu exercitiile fizice (in cantitate mica). E ca un masaj al tuturor organelor corpului.

11. Simtul umorului te ajuta sa accepti inevitabilul, sa faci fata provocarilor si sa iesi din orice situatie zambind.

Ziua in care nu ai ras este o zi pierduta. Nu astepta sa te imbolnavesti ca sa practici terapia prin ras! Incepe astazi prin a te uita la comedii, prin a citi carti amuzante si prin a schimba glume cu membrii familiei, prietenii sau colegii.

[prichindelisor]

Cred ca este un filmulet energizant, care ne arata cat de usor putem sa trecem de la o stare negativa la una pozitiva.
Mi-ar placea sa existe in fiecare metrou o persoana de genul asta.

[prichindelisor]

Numai nebunii rad singuri. Numai in ospicii vezi oameni care rad fara nici un motiv. Este absolut regretabil, dar chiar asa stau lucrurile.
La inceput va fi dificil. Daca ai o sotie sau un sot, va fi greu sa iti incepi si sa iti inchei ziua razand. Oricum, va recomand sa incercati, caci beneficiile vor fi uluitoare. Cu greu poti gasi o stare de spirit mai frumoasa pentru a-ti incepe ziua. Sa razi fara nici un motiv! De fapt, rasul nici nu are nevoie de un motiv. Simplul fapt ca esti viu ar trebui sa-ti fie de ajuns. Viata este un miracol in sine. Ea are si o nota usor ridicola, sau amuzanta. La urma urmei, de ce existi? Sotia sforaie langa tine, iar tu te trezesti in aceeasi casa veche, in acelasi mediu. in aceasta lume in continua schimbare, pe care hindusii o numesc maya, in viata ta nu s-a schimbat nimic! Toate lucrurile sunt la locul lor. Traficul suna la fel ca in fiecare dimineata, iar laptarul isi face datoria si bate la usa. Chiar ca merita o partida buna de ras!
Va veni o zi cand sotia va continua sa sforaie, laptarul sa iti bata la usa, cand viata va continua sa curga la fel ca pana atunci, dar cand tu nu vei mai fi. Mai devreme sau mai tarziu, moartea te va lua. De aceea, merita sa tragi o portie buna de ras inainte ca ea sa te surprinda. Cat mai ai timp.
Priviti ridicolul acestei vieti. in fiecare zi o iei din nou de la capat. Faci aceleasi lucruri pe care le-ai facut intreaga viata. Te bagi din nou in papuci, te duci la baie - pentru ce? Te speli pe dinti, faci un dus - pentru ce? incotro te indrepti? Te pregatesti atata, dar de fapt nu te duci nicaieri. Te imbraci, pleci la birou - pentru ce? Pentru ca maine sa faci acelasi lucru?
Priviti ridicolul acestui mod de viata - si trageti o portie buna de ras. Nu deschideti inca ochii. Cand simtiti ca somnul este pe punctul sa dispara complet, incepeti mai intai sa radeti, si abia apoi deschideti ochii. Va veti incepe astfel ziua cu dreptul. Daca poti rade la prima ora a diminetii, vei rade apoi intreaga zi. Rasul atrage dupa sine si mai mult ras.
Din pacate, marea majoritate a oamenilor procedeaza exact pe dos. Inca de la prima ora a diminetii ei incep sa se planga, sa se tanguiasca, se simt deprimati, tristi, morocanosi. Apoi se infurie, si astfel isi stabilesc modelul pe care il vor urma intreaga zi.
Adeptii zen sunt ceva mai intelepti. Chiar asa nebuni cum par, ei sunt mai sanatosi la cap decat voi. Isi incep intotdeauna ziua razand... dupa care rasul le galgaie in gat tot restul zilei. Sunt atatea lucruri ridicole care se petrec in jur! Probabil ca Dumnezeu moare de ras, vazand atata prostie si atata absurditate in aceasta lume, repetandu-se la infinit. Daca privesti cu detasare viata oamenilor, dramele lor auto-impuse, iti dai seama ca ei joaca de fapt intr-o comedie, desi sunt convinsi ca traiesc o tragedie. Cu siguranta, Dumnezeu se tavaleste pe jos de ras.
Daca imediat dupa ce ai ras pastrezi cateva momente de tacere, intr-o buna zi il vei auzi razand pe Dumnezeu. Vei constata ca intreaga existenta rade alaturi de tine. Pietrele, copacii si stelele rad impreuna cu tine. (Osho)

[Gabriela]

"Cercetatorii au descoperit ca atunci cand radem, corpul nostru elibereaza endorfina, care este tocmai unealta potrivita ce poate distruge durerea. Cand aceste endorfine sunt eliberate in creierul nostru, un sentiment de euforie poate persista pana la 2 ore." (Terapia prin ras - Lenny Ravich, Ed. Herald)