A) Conditii antidistres:
- limitarea/inlaturarea consecintelor (distresul s-a produs);evitarea lui
- provocarea de distresuri controlate (un fel de calire)
Antrenamentul fata de distres:
- joggingul incarca bateriile cognitive, afective si rationale pentru o zi
- ascensiuni montane
- satisfacerea stagiului militar
- educatia estetica a tinerilor- contactul cu o capodopera sadeste in sufletul tinerilor o rezistenta morala care le va fi de folos in cursul unor evenimente similare din cursul propiei vieti
B) Conduite proeustres:
- cultivarea eustresului-conditiile active incununate de eustres
- procurarea de eustresuri- colectionarea de placeri/ stimulente in doze rezonabile
Conduitele proeustres si cele anti-distres pornesc de la o baza biopsihosociala a individului care ii asigura acestuia o serie de disponibilitati care pot fi inascute (trasaturile imunogene de personalitate) sau dobandite (experienta dominarii unor situatii adesea soldata cu cresterea increderii in resursele persoanale).
Conduitele proeustres sustin demersurile constiente ale individului de asi pastra energia distres care este consumata pe parcursul vietii iar odata cu consumarea ei ajunge la moarte biologica.
C) Conduite sanogenetice
Daca zestrea biologica si psihica a unui individ este transmisa ereditar si mai ales cand individul este constient si are o dorinta puternica de autoperfectionare apare necesara achizitionarea unor deprinderi sanogenice si a unor baze spirituale cum ar fi: aspiratii realiste, asigurarea nevoilor psihologice fundamentale.
1. Deprinderi zilnice: igiena bucala, mic dejun, activiate fizica, somn suficient.
2. Dieta: trei mese principale (mic dejun plus doua gustari), de preferat alimente vegetale, bogate in fibra, carne alba, limitare la grasimi animale, dulciuri, conservanti; alimentele sa fie proaspete sau fierte, nu prajite sau congelate; apa si lichidele sa fie suficiente pe tot parcursul zilei ( dimineata si intre mese).
3. Conduite preventive fata de accidente: purtarea centurii de siguranta, conducerea fara viteza si fara consum de alcool, fara expuneri prelungie neprotejate la soare; folosirea prezervativului, evitarea contactelor cu bolile infectioase severe, evitarea sarcinilor nedorite.
4. Evitarea unor excese de: alcool, medicamente, alimente, nopti nedormite, munca prelungita la domiciliu.
5. Examene medicale periodice de: stomatologie, ginecologie, urologie, controlul tensiunii arteriale.
6. Autoexaminarea: greutatii, sanilor, testiculelor.
7. Interdictia totala: tutun, droguri, antibiotice sau psihotropice, utilizarea obiectelor de igiena personala ale altei persoane.
D) Conduite vizand cresterea eficientei filtrelor antistres.
Vizeaza modelarea sistemelor de convingeri si combaterea unor modalitati de coping nocive pentru individ.
1. Modelarea de autoreglare cognitiva la stres, Adriana Baban:
- propune explicarea aparitiei si gestiunii stresului prin strategii de coping dependente de modul in care persoana foloseste informatiile (schema cognitiva)
- schema cognitiva este dependenta de sistemul de convingeri ale individului si este implicata in evaluarea situatiilor de viata ca fiind mai putin amenintatoare
- persoanele cu gandire pozitiva vor tinde sa adopte forme de coping preventiv si activ ce le permit meninerea distresului la un nivel redus
- autoinvocarea repetata a unor realizari obtinute in diverse domenii costituie un element generator al increderii si stimei fata de sine, lucru pozitiv.
- Indivizii anxiosi pot fi modelati prin modelarea pozitiva a convingerilor lor
2. Optimizarea strategiilor de coping:
-strategiile de coping (iesire din impas) depind de dotarea ereditara a individului ca si de cea achizitionala si de natura situatiei stresante
-doua tipuri fundamentale de coping: centrarea pe emotie sau centrarea pe situatie
-conduitele de coping pot fi selectionate voluntar sau cu ajutorul psihologului.
E) Convietuirea cu stresul
Omul modern sufera de oboseala cronica, simte nevoia unor vacante. Incarcatura excesiva de responsabilitati duc la un stres manifestat prin: insomnie, anxietate, astenie, sindromul de oboseala si apoi o boala serioasa. Prea putin stres dauneaza la fel ca prea mult stres. Resursele interioare individuale face ca stresul sa lucreze pentru noi sau impotriva noastra. Stresul poate mobiliza rezervele de energie necasare pentru a depasi crizele.
Aceeasi conditie de stres se poate infrunta agresiv sau pacifist. Trebuie sa invatam sa traim cu stresul care adesea este inevitabil. Secretul rezida in a transforma stresul in energie invingatoare. Este bine sa invatam sa ne ascultam propiul corp si sa ni-l facem prieten. Pentru a combate stresul trebuie sa ne cunoastem mai bine pe noi insine.
In cazul medicilor importanta este capacitatea de a sti sa asculti pacientii inlaturand astfel stresul emotiv. Deseori ne lipseste capacitatea pentru a ne autoregla pentru a fi activi.
Prin reevaluarea si reinserarea realitatii corporale a pacientului se ajunge la distragerea tensiunii nefunctionale, de a stimula in mod alternativ si ritmic cele trei componente ale dispozitivelor de comanda, de energie si de materie. Exista doua situatii fiziologice care nu sunt patologice daca se rezolva adecvat: senzatia de oboseala si reducerea resurselor energetice. Somnul este foarte important pentru aspectele psihosomatice, la fel ca si miscarea prin care se invata comportamente care fac eficace repausul si somnul. Ritmul somn-veghe este o exigenta fundamentala.
