Receptarea si procesarea limbajului nonverbal se petrece inconstient, dar nu intotdeauna detinem codul care ne permite descifrarea mesajului si, din aceasta cauza, uneori interpretarea acestuia este gresita.
Desi intuitiv recunoastem cand exista / sau nu concordanta intre limbajul verbal si cel nonverbal, nu stim ce sa facem cu aceasta recunoastere. Totusi, cand neconcordanta persista, avem o stare de disconfort in prezenta persoanei cu care comunicam. Erorile de interpretare apar mai ales atunci cand nu suntem familiarizati cu comportamentul persoanei din fata noastra, intr-un anumit contex, dar si pentru ca se ajunge la o concluzie in baza unei singure observari.
Alteori, mesajul verbal este perceput distorsionat pentru ca emitatorul este preocupat de ganduri care nu au legatura cu tema discutiei. In cazul acesta, auzul primeste anumite cuvinte, dar vazul recepteaza semnale diferite.
O buna citire a celuilalt se bazeaza pe cunoasterea modului in care reactioneaza atat “normal” cat si “atipic”. Si, pentru ca fiecare comportament are elemente nonverbale de baza, identificarea acestora contribuie la stabilirea eventualelor devieri.
Cand persoana cu care interactionam este stresata, mesajul verbal al acesteia sufera o deteriorare in planul autenticitatii. Recunoasterea indicatorilor de stres ne ajuta sa eliminam ceea ce ar perturba o discutie cu o tema specifica si ne ofera posibilitatea unei comunicari eficiente. De exemplu: muscatul buzelor, scarpinatul in cap, atingerea gatului, inclestarea falcilor, jucatul cu bijuteriile, frecarea palmelor, toate acestea sunt gesturi prin care se doreste calmarea tensiunii nervoase.
Stresul poate fi prezent inca de la inceput sau, daca discutia intra intr-o zona incomoda, poate aparea pe parcurs. Daca suntem atenti la semnalele transmise, evitam zonele care creeaza disconfort interlocutorului nostru si ne centram pe acelea in care putem avea o discutie constructiva.
Indicatori ai stresului
Muscatul buzelor, daca nu este un tic, in mod sigur este un indicator al nervozitatii persoanei care se afla in fata ta. Cauzele acestui comportament pot fi diverse: furie, nerabdare, resentimente, teama. Gandurile asociate acestui gest pot fi: “lasa ca i-o coc eu”, “nu se mai termina odata”, “asa face mereu”, “daca afla?”, “oare cum sa rezolv asta?”. Daca sunt accesate amintiri neplacute, acest gest are rolul de a calma.
Inclestarea falcilor in timpul discutiei poate fi un semnal ca a fost atinsa o coarda sensibila. In functie de scopul urmarit poti sa insisti sau sa eviti sa mergi in aceasta directie.
Scarpinatul scalpului poate fi un gest prin care se doreste indepartarea iritarii, sau poate indica dezorientare. In primul caz este asociat cu ganduri de tipul: “este fara speranta”, “pierdere de timp”; iar in al doilea caz: “si acum…., incotro!”
Roaderea pixului/creionului are efect de calmare. Poti observa acest gest mai ales cand cand exista preocupari in legatura cu timpul (criza de timp) sau cand apare confuzia "sa fie A... sau B?".
Atingerea gatului si scarpinatul usor cu degetul aratator sunt gesturi prin care se doreste linistirea. Cel care le face are alte preocupari decat cele pentru care se afla in prezenta ta. De fapt, doreste sa fie in alta parte.
Masatul partii dorsale a gatului ca gest de calmare este in general folosit de barbati. Indica disconfort emotional, neincredere, insecuritate. Persoana care-l face se afla in fata unor alegeri care o nelinistesc. Niciuna din variantele pe care le are in minte nu-i ofera o perspectiva pozitiva.
Femeile au tendinta de a-si acoperi cu palma scobitura gatului in incercarea de a se linisti. Astfel, incearca sa inlature teama, oferind protectie unei zone fragile.
Buzele stranse sunt un alt indicator al stresului. Apare mai ales cand un eveniment neplacut s-a petrecut si nu mai putem interveni asupra lui, dar si cand dorim sa ascundem ceva. Mesajul transmis este “nu-mi place ce se intampla” sau “nu vreau sa vorbesc despre asta”.
Alte gesturi cu rol de calmare sunt: jucatul cu suvitele de par; frecarea fruntii (in cazul unor framantari sau a disconfortului); aranjatul cravatei (cand situatia nu este tocmai roz); mangaiatul gulerului camasii ca si cum ar incerca sa-l largeasca (individul se simte la ananghie); masarea lobului urechii cu degetul mare si cel aratator; umflatul obrajilor si expiratul incet; cascatul excesiv.
Exista o deosebire intre gesturile de calmare preferate de femei si cele pentru care opteaza barbatii. Astfel, femeile aleg sa se relaxeze prin atingerea gatului (partea din fata), a hainelor, bijuteriilor, bratelor si parului, pe cand barbatii prefera sa-si atinga fata (barbia, fruntea) si gatul (partea dorsala).
Articol realizat de Gabriela Diaconescu
..