Nu cu mult inainte de a-si depune ouale, a vazut cum o catea dadea nastere unui puiut. "Ce frumos!" s-a gandit ea. "In momentul cand catelusii se vor naste, ea ii va primi in aceasta lume lingandu-i. Ei ii vor cauta tatele pentru a suge si vor gasi laptele hranitor. Vor dormi alaturi de mama lor, cunoscand astfel caldura si siguranta; linistiti ii vor asculta inima cum bate in timp ce sta intinsa langa ei, abia miscandu-se si mereu purtandu-le de grija. Nici macar nu e nevoie ca ea sa urmeze cursuri de calificare. Trebuie sa fac si eu ca ea pentru micutii mei. Nu voi putea ramane cu ei acolo, asa ca trebuie macar sa gasesc un loc pentru ouale mele, cu suficienta mancare, caldura si siguranta. Sa nu aiba parte de mai putin decat acesti catelusi."
Asa ca a cautat si a tot cautat si in sfarsit a gasit locul ideal. Ce credeti ca a gasit? Fireste un morman de fecale. Acolo si-a depus ouale, in acest loc derizoriu, stiind foarte bine ca numai asa micutii ei vor gasi caldura, siguranta si mancare. Apoi mama-musca a zburat.
Incurajate de caldura oferita de ingrasamant, larvele au iesit din oua. Primul lucru pe care l-au intalnit aceste larve micute a fost un rahat. Au mancat, s-au jucat si au aruncat chiar unele in altele cu rahat pentru a se distra - si iata ca intr-o zi au inceput sa aiba aripioare.
Au inceput sa zboare. Zburau si zburau, dar un singur lucru le atragea mereu atentia. Singurul lucru caruia nu-i puteau rezista. Da. "Rahatul!" Intelegeti ca acest rahat le era familiar. Cuvantul "familiar" provine de la "familie".
Toti suntem atrasi si nu putem rezista familiarului "rahat de familie".
(Sursa: Terapia prin ras - Editura Herald)
ce urat suna, dar cat de adevarat este!
