
Dependenta de munca sau workaholism-ul, dupa cum au numit-o americanii, reprezinta o atitudine fata de munca, in acest caz dusa pana la devotament exagerat.
Persoana dependenta de munca aloca foarte mult timp acestei activitati, de cele mai multe ori in detrimentul timpului liber alocat propriei persoane sau celor dragi. Preocuparea pentru ceea ce are legatura cu munca este prioritara oricarei alte indeletniciri.
Munca devine pentru workaholic o nevoie care nu poate fi satisfacuta oricat efort ar depune, iar placerea este un concept care nu poate sa apara in aceeasi relatie cu munca pana la epuizare.
Aceasta dependenta are efecte negative asupra relatiilor interpersonale ale workaholic-ului, sanatatea ii este afectata, iar fericirea personala este ….. doar pentru altii.
Intotdeauna o persoana dependenta de munca isi va asuma mai multe sarcini decat un angajat normal, si nu o va face pentru ca i-o cere organizatia, ci pentru a hrani nevoia interna pe care o are. Nu va admite niciodata ca ceva nu este in ordine, si va continua in stilul propriu.
Dar cum putem recunoaste o persoana dependenta de munca de o persoana cu un comportament normal?
Schuler Helfen Leben, liderul mondial la nivelul firmelor de resurse umane specializate in selectia si dezvoltarea personalului, in urma unei cercetari realizate in 1998, trage urmatoarele concluzii:
- nu conteaza numarul de ore petrecute de individ muncind, cat de implicarea emotionala produsa in acest timp si de consecintele pe care le are in viata lui personala;
- dependenta de munca este o boala a excesului care creeaza un dezechilibru in viata unei persoane si este asociata cu multe disfunctii.
Desi workaholism-ul este o boala care afecteaza viata persoanei dependente de munca, organizatiile prolifereaza acest tip de angajat, care ajunge sa-si neglijeze nevoile personale, sanatatea si familia, pentru a obtine rezultate din ce in ce mai bune, care sa-i aduca lauda si recunoasterea meritelor de catre superiori.
Diferenta intre o persoana care nu a dezvoltat o dependenta de munca si un workaholic consta in:
- la indeplinirea unei sarcini si finalizarea unui proiect, non-workaholic-ii se relaxeaza si se bucura de rezultatele obtinute, pe cand workaholic-ii se implica imediat in realizarea unei sarcini noi;
- non-workaholic-ii aloca timp familiei si odihnei, pe cand workaholic-ii renunta la familie si odihna;
- workaholic-ii se gandesc la lucru chiar si atunci cand nu sunt la serviciu si simt o dorinta puternica de a munci.
Din cauza stresului prelungit, persoanele dependente de munca ajung la slabirea sistemului imunitar, fapt ce conduce la o sanatate precara, perturbari ale somnului, tulburari de memorie, tensiune arteriala ridicata, dureri de stomac, ticuri nervoase etc..
Workaholicii incearca sa demonstreze ca sunt indispensabili si fara ei proiectul nu poate fi dus la indeplinire, asa ca nu se odihnesc niciodata, iar oboseala ii face sa nu lucreze eficient.
O persoana dependenta de munca va crede despre sine ca functioneaza sub nivelul normal, cand de fapt ea functioneaza peste nivelul normal, crede ca este vinovata pentru ca este prea lenesa si pierde prea mult timp, asa ca se controleaza, fiind ocupata tot timpul.
Radacinile acestei dependente se pare ca se gasesc undeva in copilarie. Workaholic-ul, ca urmare a sarcinilor si responsabilitatilor care i-au fost atribuite la o varsta mult prea frageda, a fost nevoit sa se maturizeze mult prea repede, pentru a-i convinge pe cei apropiati ca poate face fata solicitarilor lor. O alta cauza, tot cu radacini in copilarie, ar fi subaprecierea. Workaholicul incearca acum sa infirme parerile care s-au tras pe seama lui, dovedind ca este in stare sa duca la realizare sarcinile propuse, indiferent de efortul depus.
Workaholic-ul are stima de sine scazuta, iar respectul pentru propria persoana poate fi obtinut doar prin atingerea standardelor autoimpuse, foarte ridicate. Laudele sefilor ii aduc valorizarea mult cautata si in fiecare zi isi va propune obiective din ce in ce mai dificile pentru a se simti deosebit fata de ceilalti. Nu are timp niciodata sa se bucure de succesul obtinut!