Sindromul burnout (a arde complet) reprezinta stresul cronic la locul de munca. Acesta se dezvolta lent, fara simptome si duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Se manifesta printr-o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala, cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional. La acest stadiu se poate ajunge in urmatoarele conditii: asteptari prea mari; munca din greu cu rezultate slabe, nesatisfacatoare; efort crescut, dar fara rezultate palpabile; lipsa viziunii si a sperantei ca situatia se va remedia; furie indreptata catre ceilalti; epuizare psihica si fizica; durere psihica manifestata prin cinism; aparitia sentimentelor de disperare si a lipsei de speranta; pierderea sperantei intru-un viitor apropiat sau indepartat mai bun; colaps fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc.) si colaps psihic exprimat prin nevroze, depresie, decompensari psihotice (schizofrenie, psihioza maniaco-depresiva, tulburari delirante etc.).
Astfel, persoana afectata de sindromul burnout se distanteaza de ceilalti (derealizarea), si incepe sa ii priveasca pe acestia intr-un mod impersonal, deoarece nu mai are resurse emotionale si fizice. Isi reduce realizarile personale si detine un grad ridicat de epuizare emotionala. Se simte golita, incapabila sa mai ofere ceva si devine foarte vulnerabila la factorii stresori din mediu.
Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita la stresul profesional si de cele mai multe ori este insotita de depresie (sentimentul de inutilitate si de gol sufletesc). Fazele urmatoare ale afectiunii se pot croniciza daca nu se iau masuri din timp.
Este important sa existe si a se pastreze un echilibru intre somn, munca si relaxare. Cei 3 opt, respective 8 ore de munca, 8 ore de relaxare si 8 ore de odihna si-au pierdut demult valoarea.
Pe fondul situatiei economice actuale, unora le este din ce in ce mai greu sa faca fata provocarilor de la locul de munca. In unele situatii, stresul se manifesta intr-o proportie mai mare si pe fondul stresului propriu cu care venim de acasa la serviciu: probleme personale de sanatate, probleme de cuplu, un copil bolnav, un parinte bolnav etc.. Ajunsi la serviciu se supraaglomereaza cu alte tensiuni ce tin de locul de munca: deadline-uri, volum crescut de munca in unelele zile, interrelationarea deficitara cu unii colegi, un sef prea autoritar etc..
Din fericire, exista o multitudine de lucruri care se pot face pentru a gestiona si reduce stresul la locul de munca si in alte aspecte ale vietii personale sau de cuplu. Astfel, este important:
- sa iti stabilesti asteptari realiste;
- sa accepti faptul ca este important sa iei mici pauze de relaxare si de detensionare;
- sa te alimentezi suficient;
- sa consumi o cantitate mica de zaharuri pentru a avea energie;
- sa rationalizezi eforturile in functie de rezultatele pe care le doresti;
- sa stabilesti obiective clare si precise;
- sa privesti si celalata jumatate a paharului sau partea frumoasa a vietii, acordandu-ti timp sa respiri constient prin exercitii de respiratie care te conecteaza la o gandire mai limpede si o emotionalitate mai relaxata;
- sa speri intr-un „maine” mai senin;
- sa ai incredere in tine si in faptul ca totul este relativ;
- sa gandesti pozitiv;
- sa practici un sport;
- sa iti petreci o parte a timpului liber in natura;
- sa reiei legaturile cu prietenii si familia.
Chiar si o stare de supraincarcare se poate spulbera ca din senin prin folosirea constienta a constiintei, respectiv evadarea din zona de stres, incarcarea cu energie pozitiva prin conversatii usoare cu colegii de serviciu sau un prieten drag care ne poate furniza un zambet; observarea elementelor din natura (flori, pasari, animale), vizualizarea de fotografii cu elemente naturale (munte, mare, apus de soare, rasarit de soare), auditia unei arii muzicale (Mozart, Beethoven, Porumbescu, Enescu etc.) care poate modifica starea generala ca prin minune; lecturarea unei carti bune; tinerea unui jurnal al starilor sufletesti pentru monitorizarea acestora.
Poti cere ajutorul unei specialist in cazul in care consideri ca nu te poti mobiliza de unul singur intr-o directie constructiva. Astfel, traseul refacerii fizice si psihice, dupa bombardamentul stresului, poate deveni mai usor.
Articol realizat de Simona Druncea, psiholog
Cabinet de psihologie - Simona Druncea
Alte articole scrise de Simona Druncea
Detasarea versus alienarea depresiva
Umilinta ca stare indusa
Echilibrul interior, o sursa de sanatate si implinire
..
Alte subiecte postate de Simona Druncea
Detasarea versus alienarea depresiva
Umilinta ca stare indusa
Echilibrul interior - o sursa de sanatate si implinire
Detasarea versus alienarea depresiva
Umilinta ca stare indusa
Echilibrul interior - o sursa de sanatate si implinire
