“Prietena mea si-a dat seama inca de la interviul de angajare ca cel care o intervieva era un tip ciudat. Ii punea intrebari fara macar sa fi asteptat raspunsurile ei, parea grabit si nerabdator, o intrerupea si ii completa chiar el frazele incepute, probabil pentru a scurta convorbirea, comportament total nepotrivit pentru o persoana ce are calitatea de angajator, in cadrul unei selectii de personal. Dat fiind acest comportament, pe care ea l-a calificat drept ciudat, menit probabil sa dea de inteles candidatilor ca nu ar fi potriviti pentru job-ul in cauza, la plecare a fost “mai mult decat sigura” ca nu va fi angajata pentru postul respectiv.”
Comportamentul relatat mai sus arata cum decurge interactiunea cu o persoana stresata din cauza suprasolicitarii si/sau supraincarcarii cu diverse sarcini de serviciu, in cazul nostru intervievator-ul.
Persoanele stresate au un comportament mai mult sau mai putin iesit din comun care, inca de la “primele semnale“ perceptibile, provoaca cel putin doua tipuri de raspuns:
- primul, simplu si sigur in acelasi timp, este de a evita aceste persoane intr-un mod diplomat;
- celalat necesita o continuare a interactiunii, de voie sau de nevoie, fapt ce ne poate obliga la o cunoastere a trasaturilor lor de personalitate si, de asemenea, la adoptarea unui anumit mod de comunicare.
Stresul este o reactie fireasca a organismului care apare ori de cate ori acesta nu mai are resurse de adaptare si necesita un efort neobisnuit pentru a face fata situatiei cu care se confrunta. In tot acest comportament se impletesc deopotriva cele trei componente personale: fiziologica, psihologica si comportamentala.
In cazul in care suntem nevoiti sa interactionam cu astfel de persoane, fie ca sunt partenerii nostri de viata, fie ca sunt colegi sau colaboratori, sau sunt sefii nostri directi, daca dorim sa avem o comunicare eficienta cu acestia, urmatoarele tipuri de comportamente ne-ar putea facilita un rezultat pozitiv:
- asumarea unor sarcini si finalizarea lor in conditii bune ar putea reprezenta “marturii” profesionale sau personale, dupa caz, astfel demonstrandu-le ca se pot bizui pe noi;
- evitarea divergentelor;
- oferirea de alternative compensatorii care sa ajute in optimizarea comunicarii;
- implicarea intr-o negociere doar cand ambele parti o doresc si sunt capabile sa o faca intr-o stare de calm;
- rezolvarea problemelor constructiv, in niciun caz prin dramatizare si compatimire;
- castigarea respectului persoanei respective prin operativitate, in rezolvarea unor probleme sau chiar simple activitati;
- sprijinirea partenerului in adoptarea unei igiene de viata normala.
Este trist ca din cauza stresului unele persoane adopta comportamente care-i afecteaza pe cei din jur, dar este tot atat de adevarat ca nimeni nu este obligat sa suporte nejustificat, la nesfarsit, comportamentele “virusate” de stres ale celor de langa ei.
De aceea, este bine sa folosim tot ceea ce ni se potriveste pentru a ne face viata cat mai frumoasa.
Autor: Carmen Ionescu, psiholog principal
Cabinet individual de psihologie - Carmen Ionescu