Buna ziua, problema mea este pur si simplu teroarea vietii mele. am o relatie de 4 ani cu cineva cu care..din primele zile de cand sunt cu el..mi am zis ca..el scoate tot ce e mai rau si urat din mine..ma transforma in cea mai nehotarata, proasta versiune a mea. Am zis ca o sa incerc sa fac tot posibilul sa ies din relatie. ..iar asta zic de atunci pana astazi. De.fapt ..a fost o perioada in care m am indragostit..binenteles, apoi am inceput sa fiu foarte des dezamagita amarnic de el. Nu doar dezamagita ci si ingrozita de caracterul lui, de modul lui de gandire, de stilul de viata, astea dupa ce ne am mutat impreuna. Am tot incercat sa ii spun ca nu e ok ce face, e gelos, e controlator, e sufocant intr un mod care te face sa iti pierzi mintile pur si simplu..nu mai stii ce vrei..cine esti..doar iti vine sa fugi mancand pamantul. Ei..astea eu nu le am vazut pt ca eram indragostita, nu am vazut ca ma ti ea departe de prieteni, de lume, de familie oarecum, de iesit undeva singura, de liat decizii singura etc. M a facut sa ma simt ca nu valorez nimic, ca sunt proasta, ca trebuie sa fac ce spune el pt ca..de 1000 ori in certurile ingrozitoare avute, spune ca el e cel mai bun ..el stie totul si sa ne luam.dupa el. asta la sf certei cand..de oboseala lasam de la mine doar ca sa apuc sa dorm 2 ore sa rezist la lucru a 2a zi..
De ce am suportat astea? nu mi am dat seama la inceput ce se intampla pt ca el nu era acceptat de fam mea, iar el suferea f mult..desi era atat de arogant si orgolios ca prefera sa faca o crima decat sa recunoasca ca e ranit de ceva sau. a greseste cu ceva.
M am incapatanat sa fiu impotriva fam mele pt a l face pe el sa se simta bine. eu nesuportand niciodata faptul ca ai mei se implicau in lucrurile personale cu interziceri si 'legi' date..iar eu asteptam intelegere si sustinere. am avut cei mai buni parinti..dar la a intelege nevoile si a comunica cu copii lor erau praf.
Istoria e fffffff lunga iar nevoia mea de a vbi cu cineva de a ma ajuta cineva e imensa!
parintii mei vedeau, la fel ca toti din jurul meu, ca nu sunt ok cu el, ca nu mi e bine cu el. El are probleme din copilarie, a suferit enorm de mult,nu prea a avut familie..deloc ok. are traume f multe si de aceea am incercat sa il inteleg. si l am i teles..m am regasit in el oarecum. de aceea am stat langa el tot acest timp.
Este dulce calm si cel mai iubitor astazi..urmand ca maine sa iasa diavolul din el si sa te faca sa te simti exact un gunoi..sa te jigneasca si sa te faca sa ai chiar si atacuri de panica din cauza agresivitatii lui.
Acum ideea este ca eu cand ma gandeam..mai mereu..asa reusind sa ies djn depresia cauzata de umilintele lui si credeti ma ca uneori nu eram jn stare sa ma ridic din pat..zile intregi..facand o doar ca sa nu l supar pe el. cand mai ieseam din depresie si ma gandeam ca ma voi desparti de el..........simteam o libertate si o pofta de viata IMENSA. parca reveneam la viata! vedeam doar binele in totul! eram in extaz! asta trecea repede cand venea acasa si incepeau banuielile controalele si scandalurile..ma deprimam din nou..
Ce vreau sa mai spun e ca mereu l am urmat
.ce a vrut aia a facut si l am sustinut.
Acum 2 ani a zis sne mutam in anglia unde e si fratele meu mai mic. Muream..cat imi doream sa raman in romania! l am urmat la promisiunile lui ca va fi bine si ca va avea grija de mine. inca din 1 a zi din anglia am regretat amarnic ca l am irmat caci a iesit diavolul din el si in casa propriului frate a indraznit sa ma ia de gat..iar fratele meu il ajuta..vba aia..si il tinea in casa la el ..pe amandoi ne ajuta. Pe langa asta ..doar clipe de dezamagire si calvar am trait aici. mi am lasat familia prietenii..totul in romania. el fii d obis uit pri tre straini..fara familie..i s a parit ok sa ma faca s sufar continuu. Doar am venit pt o viata mai buna in anglia. si financiar e tot ca in romania..deci..
Acum ideea este ca sunt insarcinata. sunt singura aici.. nu am cu cine vorbi..cui ma plange..sunt depresiva..el nu concepe sa ne mutam in romania..nici macar eu..cat trec prin greutatile sarcinii si dorul de familie..si singuratatea de aici. spune ca nu poate trai fara mine. adic asa ramana el aici sa ne sustina financiar si eu sa ma duc sa am ajutor langa fam mea in romania.
El mi a promis dupa zeci d scandaluri monstruoase lasate cu vanatai si atacuri d panica..ca se schimba..ca de cateva luni nu m a mai scandalizat asa rau..a facut o totusi. desi uneori..mai lasa de la el..ce sa zic..un efort mic dupa 3 ani de tortura psihica...sincer sunt atat de satula de el si de prostia din capul lui..e un om care numa rau face..si vrand si nevrand..daca vrei sa il ajuti si il prinzi in pasa proasta,te face tampit. Nu ma lasa sa ma apropii de oamenii care ne ajuta in viata..oameni ok..educati..din motibul ca el nu il suporta..sau ..ea..aia e curva..nu vreau sa ai de a face cu ea. stiti cum? nu le spune mereu urat. le spune si frunos asa..ca sa arate ca el tine la mine si mi vrea binele. dar e doar frustrarea din capul lui. problemele lui.
Iam spus de 1000 ori sa se duca la psiholog ca viata cu el e imposibila. o sg zi e o provocare sa traiesti cu el! Nu crede in psihologi si ni s ar dice ot nimic in lume.
L am parasit de vreo 3 ori. A venit dupa mine implorand..ca ma iibeste..ca jura ca se schimba..am cedat pt ca ma facea si de rusine fata de oamenii la care am fugit. am cedat si de mila. am cedat ai de dragostea ce credeam ca mai e. Am ajuns o acrita..frustrata..deprimata..eu dintotdeauna fiind foarte vesela, iubitoare, placuta de toata lumea, plina de viata si cu planuri mari in viata. Nu mai am nimic. Caut de un an de zile o metoda de a mi da singura speranta..sa ma vad gandind ca..va fi bine. pe..mai mult de urmatoarele 3 zile. Caci am avut si mom bune. e iubitor..stie sa se poarte uneori..imi ofera stelele de pe cer..pt un timp. apoi cedeaza si dezamageste ingrozitor..din nou.
mam agatat de speranta ..m am mintit intentionat f mult timp caci simteam c nu pot accepta ceea ce vad ca se intampla..cum.e el de fapt.
Acum nu stiu ce sa fac, nu dorm noptile de griji, de stres. Oricum in stres si anxietate am trait toata relatia. M am umplut de fire albe in cap la 25 ani..asa..peste noapte.
Nu am liniste ai simt ca inebunesc. el mereu spunea ca vrea familie si copii,insa eu mereu l am vazut usor iresponsabil. imatur pana la cer si inapoi. imatur sentimental..caci viata grea la maturizat pe de o parte..si l a invatat si sa munceasca.
Nu stiu daca va fi capabil sa uite de orgoliu lui si de opinia ca el stie tot..si sa i faca rau copilului indirect..prin decizii proaste luate de el, doar ca sa arate ca el stie..e atat de obsedat de a arata ca are dreptate..imcat ar face absolut orice! este tot timpul agresiv verbal si fizic in sensul ca te simti foarte nelinistit i prezenta lui. psihic simti ca inebunesti daca e sa stai cu el undeva si el sa fie deranjat..incomod psihic. Te agiti..te nelinistesti..te simti agasat pir si simplu doar respirand acelasi aer cu el. Cum o sa fie el tatal copilului meu? ce copil se simte in siguranta cu un tata nervos tot timpul. Orice lucru ce l depaseste..il sperie si devine agresiv. Nervi si agresivitate..Moare de dragul copilului..vad asta. si stiu ca multa lume se schimba cand are copii..insa eu schimbare semnificativa la el nu am vazut niciodata! si sunt convinsa ca nu va fi. il cunosc atat de bine caci am trait mii de promisiuni incalcate. favute si lui si mie..si vietii. Cuvant nu am vazut sa aibe vreodata. il incalca cu o scuza de 2 lei. nu e un om ce poate planifica ceva in viata. niciodata nu i a mers bine. nu s a tinut de ceva anume. abandoneaza totul mereu.
Ideea e acum ca vad un calvar imens in fata mea si a copilului. caci si copilul va suferi din faptul ca va trebuis a ma prefac ca sunt fericita, traind cu el. Daca e sa ma despart stiu ca toata lumea ma va judeca caci il parasesc tocmai cand am facut copil cu el.. financiar nu am sprijin.
Am putea avea o relatie ok..in sensul in care eu ma prefac ca am o viata..ca nu tre sa i dau raportul la tot ce fac ora de ora cand el e la lucru..ca fac ce spune el..pt ca cedez psihic si nu mai am chef de contraziceri..sa ii explic ca e rau ce face ..mie sau copilului..
Am fi ok cat de cat daca as lasa d ela mine foarte mult. sa ma anulez ca persoana. sa uit ca ceea ce imi doresc eu este pt el tot ce el nu isi doreste de la viata. Suntem foarte diferiti. asta ar fi ok daca el ar sti sa respecte faptul ca preferintele nu se judeca..iar partenerul de viata ar trebui lasat sa isi imineasca visele proprii fara a fi gelos ca nu corespund cu ale lui si ca poate asa ma va pierde..gasindu mi un drum mai bun. Mereu a crezut ca daca plec undeva singura..voi descoperi ca el nu e bun..ca altu e mai bun ca el. ca alta are o viata mai buna cu barbatul ei decat am eu..etc.
Scuza ti mi romanul, nu sunt ok deloc. nu mai stiu de capul meu. Sunt o oera foarte calma,inocenta si prostutza uneori. cu multe principii morale, religioasa, cuminte, harnica, am studii superioare, inteleg unele comportamente, am rabdarw cu oamenii..dar el m a adus la limita maaaxima de 100 de ori. nu o data. Nu stiu ce sa fac. Nu sunt ok in Anglia. e groaznica vremea..ma deprima maxi.. nu am p nimeni.decat pe el care e sufocant. il iubesc cred..puti. de tot. sau il respect doar..nu stiu. Ma deranjeaza enorm..ca nu se gandeste decat la binele lui. nu la mine care voi aduce un copil pe lume...orice ar fi..trebuie sa fiu bine.indiferent de..orice. indoferent de frica lui de a ma pierde..sa fim seriosi..nj vreau sa nasc un copil nervos si disteis ca mine in rimpul sarcinii.
Ma gandesc s plec in tara dar mi ar fi ff greu financiar. si ar fi si rusinea ca l am lasat acum tocmai. toti m ar judeca si ajutor financiar chiar nu am de unde primi.
Va rog da ti mi un sfat! imi cer scuze pt roman!!!!