Stresul la femei – pretul succesului

[Cristian Manea]

Una dintre schimbarile fundamentale din ultimele decenii a fost determinata de modificarea radicala a conceptiei si rolului pe care femeia l-a dobandit in societatea moderna din cea mai mare parte a tarilor occidentale. Miscarile de aparare a femeilor au dus o politica de „eliberare” si incurajare in ceea ce priveste ascensiunea spre o viata profesionala si sociala activa, spre o cariera in domenii ce pana nu demult erau dominate de barbati, fiind considerate un fel de tabu si ma refer aici la lumea politica, financiar-bancara, medicala etc.
In ultimii ani am putut observa pe scara ierarhica a societatii la toate nivelurile de competenta femei capabile, responsabile care au reusit sa treaca peste toate prejudecatile legate de sexualitate si de discriminare din partea colegilor barbati.

Discriminarea sexuala „obliga” de cele mai multe ori femeile sa aiba performante superioare barbatilor, daca doresc sa fac cariera si sa fie apreciate la locul de munca, de cele mai multe ori fiind nevoite sa amane proiecte din viata personala legate de intemeierea unei familii, de pasiuni, calatorii etc. Femeile care au functii de raspundere, prezinta o categorie cu risc important de stres, deoarece sunt supuse unor tensiuni puternice care in timp isi lasa vizibil amprenta sub toate aspectele vietii. Insa toate aceste succese pe plan profesional, social si economic au si un pret, unul destul de mare, stiintific denumit „sindromul stresului la femei”.
Printr-o abordare globala a stresului, dr. Georgia Witkin-Lanoil semnaleaza in una din cercetarile sale urmatoarele simptome care par a fi parte din ceea ce numeam ceva mai devreme „pretul succesului”: amenoree, tensiuni premenstruale, dureri de cap, depresie post-partum, melancolie, vaginism, frigiditate, anorgasmie, sterilitate etc. Alti cercetatori au adaugat la aceasta lista deloc imbucuratoare si alte tulburari: anorexie, bulimie, nevroza anxioasa si psihoza depresiva.
Toate aceste cercetari duc la concluzia ca femeile sunt supuse unei duble poveri si anume: una legata de identitatea lor biologica si cealalta legata de exercitarea profesiei in noua paradigma a societatii postindustrializate.
Unul dintre cele mai importante aspecte in diferitele etape ale vietii care sta la baza sindromului de stres la femei este chiar functia de reproducere: menstruatia, graviditatea si menopauza, toate acestea aducand o multitudine de modificari la nivel fizic si psihic. Aceste etape din viata unei femei sunt de cele mai multe ori destul de putin intelese de barbati care le pun pe seama unor episoade imaginare.
Daca perioada adolescentei si a inceputului menstruatiei este mai usor perceputa si integrata, dificultatile apar in perioada in care femeile sunt insarcinate. Atunci apar vizibile schimbari ale corpului ceea ce duce la un stres psihic legat de puterea de seductie, de pierdere a mobilitatii si a sentimentului de libertate. Dupa nasterea copilului, intre 20% si 65% dintre femei se plang de depresii post-partum.
In faza de menopauza apar schimbari de dispozitie si de comportament din cauza scaderii de estrogen si progesteron, in aceasta perioada fiind frecvent intalnita aparitia depresiei si anxietatii cauzate de nivelului hormonal redus. Stresul legat de imbatrinire, pierderea controlului asupra propriului corp si a caracteristicilor legate de capacitatea de seductie determina caderea in temnita grea a depresiei a multor femei.
La toata aceasta lista se mai pot „adauga” si unele dintre „remediile traditionale” care sunt folosite in lupta impotriva stresului.
Recurgerea la alcool, dupa o zi obositoare de lucru, poate induce o senzatie de destindere si relaxare, insa in caz de exces intensifica si agraveaza depresia latenta. Un alt „remediu” este tutunul (nicotina), stimuland productia de adrenalina, diminueaza pe termen scurt starile de angoasa, insa pe termen lung, toate studiile confirma ca tutunul antreneaza tulburari cardiace, respiratorii si anumite forme de cancer.
Dulciurile fac si ele parte din acest arsenal de remedii, ele provocand doar o senzatie provizorie de energie, urmata dupa o perioada de cresterea iritabilitatii si a senzatiei de oboseala.
Cele mai recente studii facute pe persoane care au implinit varste de peste 90 de ani, explica faptul ca desi acestea au trecut prin momente dificile de viata, si moderat au apelat la „remediile traditionale” toate, fara exceptie, recunosc ca intotdeauna „au vazut partea plina a paharului”.
Constatam astfel ca optimismul este una dintre cele mai importante si sanatoase modalitati de lupta impotriva stresului, putand fara rezerve sa-l parafrazam pe Voltaire care spunea: „Sunt fericit, caci este bine pentru sanatate”.

Autor: Cristian Manea, Psiholog

[Mihai]

Ritmul nebun al societatii a schimbat definitiile pentru barbat si femeie.

Fiecare vrea sa intreaca pe celalalt, sa-l depaseasca, sa castige mai multe, sa traiasca mai bine samd. Si toate astea, inca de mic, de cand esti copil... ti se spune, nu te lasa in fata celorlalti, ce esti femeie? [sa plangi?] etc.

Societatea e intr-un fel una bolnava, ahtiata dupa tot ceea ce inseamna materialism si competitie (si ma refer aici la Occident foarte mult, insa si in Orient au inceput lucrurile sa se schimbe).

Acest stil de viata, concentrat pe minte, pe logica, orientat catre lumea materiala, a facut posibil sa avem tehnologia si luxul de astazi (ma rog aici e discutabil "lux"). Oricum, ideea este ca in aceasta goana nebuna, Occidentul a ajuns la "viteze enorme" in care totul se schimba rapid, si "ajungi" mai repede, mai departe etc. insa in tot acest proces ti-ai "pierdut sufletul", ai uitat de tine, ai uitat de viata ta, ai uitat sa traiesti... doar ai fost captiv la proiectele tale, nu?

In Orient, s-a intamplat si inca se intampla reversul... vad moartea ca o poarta catre alte vieti, stiu ca pot sa faca si alta data, si traiesc viata mai la pas...

Imbinarea dintre cele doua ar duce la o armonie completa...

La fel cum si imbinarea dintre barbat si femeie poate sa devina armonie cand se rup barierele care separa sexele... iar barbatul nu mai e barbat ci fiinta participanta in acest univers, femeia la fel fiinta participanta a energia si viata din acest univers... si cand se combina apare uniunea (yin/yang)...

Biserica, societatea... si mai ales barbatii (ca deh, multa vreme fuse una patriarhala) au denigrat femeia, si au facut tot posibilul s-o aseze pe-un rang inferior. Pe vremea inchizitiei "vrajitorile" erau arse pe rug (desi erau femei deosebite, dar punea in pericol functia / cunoasterea / puterea asupra maselor - a nu stiu carui preot), iar in vremuri de demult, in anumite culturi (nu intram aici in detalii, insa daca mergem pe continentul asiatic, african etc.) barbatul avea control deplin asupra vietii unei femei (mai ales cand erau casatoriti).

Au innebunit, si au "implantat genetic" aceasta idee, ca femeia e inferioara barbatului (si aceasta saraca, uneori se zbate sa demonstreze contrariul). Ideea este ca niciunul nu e mai jos sau mai sus decat celalalt... ba' ar fi... ar fi un aspect... femeia e inferioara barbatului... si asta... din punct de vedere al musculaturii. Barbatul are musculatura mult dezvoltata fata de femeie... in rest, planele sunt egale... ba chiar, femeia in anumite domenii urca net superior barbatului, si invers... dar sunt egale si INCOMPARABILE... cum la fel, nu poti compara un stejar cu un plop.

Dar, goana o sa continue... mult inainte... ca societatea e una adormita, si ruleaza pe pilot automat, la ralanti...