Examenul - un factor de stres major. Pregatirea psihologica pentru examen

[Silvia Boruga]

Succesul pe care ti-l doresti la examen poate fi obtinut! Daca te-ai pregatit din timp pentru victorie, daca vrei cu adevarat sa invingi, vei invinge.
Pregatirea psihologica duce la formarea unor atitudini adecvate fata de examen, cultiva gandirea pozitiva si autocontrolul emotional, sustine concurentul la nivelul motivatiei optime, il ajuta sa fie in cea mai buna forma a sa.

„Nu ti se da niciodata o dorinta, fara sa ti se dea si puterea de a o duce la implinire. Totusi, va trebui sa muncesti pentru asta...” Richard Bach

Un examen este un factor de stres major deoarece solicita rezolvarea unei serii de probleme specifice. Este o situatie noua pentru subiect si exista posibilitatea de a nu obtine rezultatul dorit, apoi intervine factorul surpriza, al necunoscutului. Sta in puterea noastra sa dam organismului o mana de ajutor, intervenind cu iscusinta mintii in sensul adaptarii la stres.

Consecintele stresului preexamen pot fi :
• negative sau dezadaptative precum: teama exagerata, stare de panica, incapacitate de concentrare, incoerenta ideilor si a formurarilor, impulsivitate, agresivitate, decizii pripite, senzatii de sufocare, palpitatii, tonus muscular scazut, tulburari gastrointestinale, blocaje ale memorie etc ;
• pozitive,(daca stresul nu depaseste o anumita intensitate) in sensul ca il ajuta pe elev sa se mobilizeze, sa distribuie o energie psihonervoasa optima pentru pregatire, ii ofera dinamismul necesar atingerii planurilor de pregatire si depasirea obstacolelor pentru reusita la examen.
Si-apoi cine nu-si infrunta teama nu se dezvolta. Singurele momente in care ne dezvoltam si progresam sunt acelea in care iesim din zona de confort, adica facem ceva care ne pune la incercare, invatam ceva nou si ne da emotii.

Metode de autocontrol

1.Invata sa gandesti pozitiv.
Oamenii cu gandire pozitiva se descurca mai bine in situatii care altora li se par fara iesire, au capacitati de efort fizic si psihic superioare, daca au contactat o boala se vindeca mai usor, daca au un examen invata mai usor si se adapteaza mai suplu la imprejurarile noi.

A gandi pozitiv inseamna:
- a te ocupa de lucrurile care depind de tine si a ignora aspectele pe care nu le poti influenta ex. insusirea materiei pentru examen sta in puterea ta dar formarea comisiei de examinatori nu depinde de tine;
- a-ti stabili scopuri realiste, la nivelul pregatirii tale reale . ex. daca performanta ta la sarituri este de 2,00 m e nerealist sa vrei la examen sa sari 2,40 m;
- sa-ti propui scopuri rationale – ex. nu-ti propune sa n-ai emotii ca nu vei reusi. Orice om normal are emotii. trebuie sa ai grija sa nu fie prea multe ca sunt distructive.
- concentreaza-te asupra calitatilor tale si nu asupra limitelor;
- imagineaza-te la capatul unor eforturi incununate de succes;
- porneste la lupta cu dorinta de victorie;
- realizeaza-ti planuri de studiu si respecta-le – acest lucru iti da incredere in tine si control asupra invatarii;
- cand gandesti negativ poti sa spui in sinea ta « Stop- Opreste-te sau poti sa rogi pe cineva sa iti atraga atentia asupra acestui lucru.

2. Autocontrolul emotional.
O dozare optima a emotiilor este un secret al reusitei, adica sa ai emotii nici prea mari dar nici deloc (nu putem fi nepasatoti in fata unui examen !).
Relaxarea este o metoda de autocontrol asupra emotiilor. Relaxarea urmeaza intotdeauna dupa un efort voluntar si se poate realiza fie ascultand o muzica, fie facand o mica plimbare in aer liber (nu in supermarketuri), fie meditand, fie imaginandu-va o priveliste care sa va inspire calmul si linistea psihica.

3. Optimizarea atentiei
Toate functiile si procesele psihice, toate activitatile noastre pe care le desfasuram in stare de veghe, beneficiaza de aportul nepretuit al unei bune atentii. Si invers: erorile si inexactitatile noastre le datoram in buna parte neatentiei. Atentia are o functie de control si energizare a celorlalte functii si procese psihice.

4.Optimizarea somnului.
Somnul favorizeaza procesele fundamentale ale intelectului. In timpul somnului se filtreaza adecvat si se fixeaza optim informatiile; se restructureaza amintirile astfel incat sa corespunda scopurilor activitatilor noastre curente. Deprivarea de somn duce la blocaje ale memoriei, oboseala nervoasa, iritabilitate, nervozitate, oboseala musculara, surmenaj, incapacitate de concentrare a atentiei. Pe de alta parte nu trebuie sa te sperii daca ai pierdut cateva ore de somn. Ai capacitatea sa te mobilizezi printr-un efort de vointa si un dus rece si sa indepartezi starea de oboseala. Important e sa nu se repete noptile albe pentru ca rezervele organismului tau sunt limitate.

5. Cum invatam?
• Modalitati de facilitare a materialului de memorat
- respectarea legilor memoriei, ex: partea de mijloc a unui material de memorat se retine mai greu decat inceputul si sfarsitul lui asadar o repetam de mai multe ori;
- nu invata in sesiuni maraton, adica o carte intr-o saptamana ci incepe incet, imparteti o carte pe capitole vezi cate capitole poti invata intr-o luna. Ex. Daca o carte are trei sute de pagini si m-ai ai pana la bac trei luni, atunci poti invata o suta de pagini intr-o luna dar nu uita sa-ti lasi si timp de recapitulare.

• Strategii de organizare a materialului de memorat:
- outline- cuprins:
- schematizarea pe baza relatiilor dintre idei cauza –efect, de subordonare;
- reprezentarea grafica: harta, tabel, matrice, retea.
- selectarea ideilor si exemplelor celor mai relevante – idei ancora.
- scriere pe postituri a cuvintelor grele sau cheie, a definitiilor, clasificarilor sau numelor greu de retinut si lipirea lor pe birou, masa, dulap, sifonier etc.

Managementul timpului de studiu.
1. Alegerea momentelor de studiu.
Prin reflectarea asupra experientelor de invatare, fiecare stabileste perioada din zi in care atinge maximum de eficienta in invatare.

2. Modul de utilizare a timpului
- se incepe cu materii sau subiecte usoare, se continua cu cele grele si se lasa la sfarsit ceva placut;
- se evita perioade de studiu maraton;
- se alege un loc propice pt. invatat;
- se alege o pozitie optima;
- invatam sa spunem NU tentatiilor – prieteni, televizor etc.;
- se stabileste un program de studiu si sunt informati membrii familiei in legatura cu acesta – il afisam;
- se monitorizeaza timpul de studiu.

3. Stabilirea planurilor de studiu
• Obiective lunare, saptamanale si zilnice - dau sens si orientare invatarii – acestea trebuie sa fie : specifice, masurabile si realiste (cat invatam in fiecare luna, saptamana sau in fiecare zi?) ex. Daca ai de invatat o suta de pagini pe luna, atunci inveti douazeci si cinci de pagini pe saptamana, adica cinci pagini pe zi. - Nu-i asa ca nu mai par asa multe? Daca iti respecti aceasta norma vei atinge obiectivul negresit.
• Identifica modalitatile prin care se realizeaza obiectivele ;
• Stabilirea gradelelor de libertate pe care le suporta;
• Termene stabilite pentru diverse examene si lucrari.

„Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa poti sa vezi foarte departe...”Constantin Brancusi

Reusita sta in puterile tale!
SUCCES !

Articol realizat de Silvia Boruga, psiholog

Cabinet Individual de Psihologie - Boruga Silvia

---

Alte subiecte postate de Silvia Boruga

Atitudinea in fata bolii