1 martie acum mii de ani era ziua în care cădea echinocţiul de primavară, ba mai mult, 1 martie însemna începutul anului pentru multe civilizaţii, dintre care îi amintesc pe romani la care anul incepea astfel până in anul 153 i.e.n.
Mărţişorul pe care îl oferim noi astăzi cu bucurie sau din obligaţie, îl dăruim cu fix 21 de zile inainte decât era oferit atunci când a luat naştere acest obicei. El a reprezentat mult timp un dar cu o funcţie magică şi de protecţie, precum şi un semn distinct că un nou an a inceput, odată cu zodia Berbecului şi cu o noua primavară.
Dar nu numai numele oferă indicii că mărţişorul ar trebui dăruit de echinocţiu, ci şi cromatica acestuia. Planetei Marte şi zodiei Berbecului îi sunt asociate culoarea roşie, culoare in care mărţişorul se îmbracă sub diferite forme ca un etern inceput de an. Iar dacă acest argument nu este convingător, legat tot de aspectul cromatic, mentionăm că in anumite zone ale ţinutului Sucevei mărţişorul incă se mai regăseşte împletit dîntr-un fir de aţă alb şi unul negru, ce amintesc de acest moment al anului, echinocţiul, când ziua şi noaptea sunt egale.
Dintr-o altă perspectivă ne putem da lesne seama că primavara nu incepe cu adevărat pe 1 martie printr-o simplă observaţie a vremii (e şi firesc, soarele incă nu luminează puternic emisfera nordică, echinocţiul fiind momentul când razele acestuia cad perpendicular pe ecuator, indreptându-se spre emisfera nordică).
Vremurile şi obişnuinţele moderne ne-au invăţat sa delimităm primăvara calendaristică de cea astronomică, considerând-o pe cea dintâi veridică iar pe cea de-a doua într-un fel abstractă. Intrebaţi care ar fi lunile primăverii, am răspunde repede, ca orice copil: martie, aprilie, mai. E adevărat, dar nu in totalitate. Astronomic şi real, primăvara ţine de pe 21 martie până pe 22 iunie.
Adevărul e că in fiecare an iarna nu fuge până pe 1 martie, dimpotrivă, îţi face de cap in voia ei până pe 21 martie, ba chiar îşi mai arată rareori colţii şi după. Aceste zăpezi excepţionale de după echinocţiu sunt aşa-numitele zăpezi ale “babelor” şi-ale “mieilor”.
Din mai multe motive e bine sa inţelegem că primavara nu incepe pe 1 martie, ci pe 21; nu de alta, dar ne facem aşteptări inutile şi orice ninsoare care apare in luna martie ne va face sa credem ca s-a intors lumea pe dos.
Cultura tradiţională a creat in timp un cod de semne care prevesteau vremea, cod ce nu prea mai funcţionează astăzi. Aparent e ceva in neregulă. In realitate e firesc, fiindcă, sa dăm un exemplu, intervalul de timp cuprins intre 1 şi 16 martie inainte de reforma calendarului din 1919 corespunde astăzi cu intervalul de timp dintre 14 şi 29 martie. E şi normal ca acel cod sa nu mai funcţioneze astăzi fiindcă după reforma calendarului nimeni nu s-a gândit sa aducă la zi calendarul sarbătorilor populare şi sa reactualizeze şi acel cod de care am amintit. Sarbătorile au rămas ca dată pe rit vechi, cum se mai spune, şi, paradoxal, sunt studiate fără a se şti că ele nu corespund cu datele reale ale vremurilor in care trăim.
Toate ca toate, dar, cum am început cu marţişorul, sa ne intoarcem la el citând din monumentala lucrare a lui Simion Florea Marian “Sărbătorile la români”: “Scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca copiii cărora li s-a pus şi-l poartă sa aibă noroc in decursul anului, sa fie deplini sanătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii, şi peste vară sa nu-i apuce şi scuture frigurile.”
Dar nu-i aşa că e ciudat sa oferi un obiect cu scopul de a ţine noroc in decursul anului altcândva decât la inceputul anului?
Iar dacă noi ştim astăzi că femeile sunt in special beneficiarele mărţişorului (cu siguranţă datorită influenţei zilei de 8 martie), iar Simion Florea Marian aminteşte de copii, in timpuri mai indepărtate mărţişorul era oferit de toţi tuturor. Acelaşi autor aminteşte in lucrarea menţionată următoarele: “mărţişorul era mai demult un dar ce-l dau nu numai părinţii fiilor lor, ca in ziua de azi, ci un dar care şi-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie.”
Iar asta o făceau ca un semn de inţelegere şi de bucurie că trăiesc împreună aceeaşi viaţă.
(de Petrea Ciortan)
Alte subiecte postate de prichindelisor
Forme ale anxietatii
Relatii de lunga durata
Solutii anticriza
obsesiile
Stresul psihic
Forme ale anxietatii
Relatii de lunga durata
Solutii anticriza
obsesiile
Stresul psihic
