Un mit important despre furie face referire la consecintele neexprimarii acesteia, si anume ca, furia suprimata va genera diferite probleme de sanatate si comportamente nedorite: mancat si baut in exces, migrene, ulcer, cancer, etc. Cu alte cuvinte, scoate afara furia ce se afla adanc inradacinata in tine, altfel te vei imbolnavi! Surprinzator sau poate de asteptat pentru altii, cercetarile au aratat ca nu exista astfel de corelatii. Daca nu ne exprimam furia, nu ne vom deprima, nu vom face ulcer, cancer, infarct sau alte boli. Iar sa crezi in ideea ca furia este ceva inradacinat in tine, o sa te las pe tine sa reflectezi la pericolele pe care le determina o astfel de credinta.
Urmatorul mit este strans corelat cu primul si are la baza ideea conform careia, furia trebuie scoasa la suprafata, ventilata, exprimata si exteriorizata pentru a disparea. Ea poate fi ventilata fie prin tipete, fie prin anumite gesturi agresive, pentru ca senzatia neplacuta de enervare, agitatie si stimulare sa dispara. Sunt deja cunoscute tehnicile prin care oamenii sunt incurajati sa loveasca o perna, un sac de box, sa tipe, sa se bata cu bureti si alte inovatii de acest gen.
Monitorizarea celor care urmau astfel de tehnici a relevat ca, exteriorizarea furiei face ca stimularea fiziologica sa creasca - cunoscuta senzatie ca sangele iti ”clocoteste”, ceea ce inseamna, fireste, ca nu esti mai putin nervos, din contra, are efectul opus calmarii si alimenteaza furia, adica vei fi mult mai furios. Este de la sine inteles cat de “zen” vor fi in viitor cei care achizitioneaza astfel de patternuri ineficiente pentru diminuarea furiei. De asemenea, agresiunea verbala este strans legata de cea fizica; uneori poti sa descoperi ca este un pas mic de la o acuzatie la o palma.
Contrar asteptarilor este si ideea ca, daca discuti despre situatiile, persoanele si circumstantele care te enerveaza, te va face sa te simti mai putin nervos sau te va linisti. Exprimarea unei emotii nu duce la reducerea acesteia, ci la reproducerea ei. Astfel, exprimarea emotiilor ostile si repovestirea situatiilor care au generat furia, nu fac decat sa mentina furia si sa o intensifice. Daca o persoana care a fost inselata acum zece ani a repovestit si si-a reamintit constant intamplarea, va fi la fel de nervoasa ca si cum evenimentul s-ar fi intamplat acum o zi.
Ce strategii sunt folositoare in gestionarea furiei?
Aparitia furiei depinde de ceea ce gandim si de felul in care interpretam situatia respectiva. Modalitatea in care interpretam situatiile se datoreaza culturii, modelelor din jur, experientei si caracteristicilor personale. In unele triburi este cat se poate de firesc ca un strain care e in vizita sa se culce cu sotia gazdei. In alte comunitati, in care supravieturiea depinde de colaborarea membrilor, orice exprimare si exteriorizare a furiei este grav pedepsita si persoana risca sa fie exclusa din comunitate.
Primul pas in diminuarea furiei este identificarea gandurilor, perceptiilor si interpretarilor care genereaza furia. Apoi, este importanta achizitionarea unor tehnici pentru relaxarea corpului: tehnici de respiratie, meditatie, relaxare si activitati placute de distragere a atentiei – citit, gatit, o plimbare, vizionarea unui film etc. Pentru situatiile in care acesti doi pasi nu sunt suficienti, este necesara invatarea unor abilitati si comportamente noi, precum comunicarea asertiva si empatia.
Daca crezi ca e timpul sa faci o schimbare, gasind familiare efectele negative ale furiei si vrei sa incepi de acum, iata cum poti incepe.
Iti propun pentru urmatoarele zile sa tii un jurnal, in care sa treci toate situatiile in care te enervezi. Trebuie sa completezi si sa identifici in ce situatii apare enervarea, frecventa, intesitatea si durata furiei, cat si modalitatea de exprimare a acesteaia. O sa observi un pattern legat de modalitatea de exprimare a furiei si a situatiilor declansatoare.
Dupa cateva zile de completat in jurnal, poti sa incepi sa aplici pasii pentru diminuarea furiei.
Prima schimbare este identificarea gandurilor care apar in mintea ta in momentul respectiv, detasarea de ele si reinterpretarea acestora. Pentru ca, nu uita, furia este mentinuta si intensificata de afirmatiile pe care ti le spui tie sau altora in situatiile respective, de exemplu: “Cine se crede ca este!”, “E nedrept!”, “Ce idiot!”. Apoi, inlocuieste-le cu ganduri mai rationale si empatice. Motivatia principala pentru a face acest lucru este ca furia iti afecteaza tie sanatatea si starea de moment, nu celui pe care esti furios. Important este sa vezi situatia dintr-o perspectiva mai ampla, fiecare persoana avand justificarile sale pentru comportamentele si alegerile pe care le face.
Si, de multe ori, mintea ne pacaleste sa gasim doar argumentele care intaresc viziunea si interpretarea pe care le avem deja despre situatie si sa facem abstractie de contextul ei, percepand-o distorsionat. Aceasta distorsiune poarta numele de bias de confirmare si, din pacate, acesta este doar unul dintre multe biasuri cu care mintea noastra opereaza. Astfel de ganduri rationale pot fi: ”Si eu m-as fi enervat daca eram in locul lui.”, “Poate are o zi grea.”, “Trebuie sa fie foarte nefericit sa se comporte asa.”, “Stai linistit, daca te enervezi nu o sa te ajute.”, ”Batalia asta nu e importanta pentru mine.” etc.
Dupa ce te-ai detasat de gandurile irationale si le-ai inlocuit cu unele empatice si logice, continua cu o tehnica de relaxare a corpului: expira si inspira lung, numara pana la 10, iesi la o plimbare, apeleaza la umor, uita-te le o comedie; sau pur si simplu, alege sa faci o alta activitate placuta pentru tine.
Scopul relaxarii si al amanarii unei discutii atunci cand esti nervos e evident, judecata ta nu e nici pe departe obiectiva si rationala in momentele respective. Cele mai probabile comportamente cand suntem nervosi sunt: tipatul, jignitul, acuzatul, aruncatul si spartul anumitor obiecte si chiar violenta fizica. Dupa ce tensiunea musculara se va reduce si senzatia de fierbinteala va trece si ea, corpul va fi mult mai relaxat si atunci poti alege cum sa reactionezi in situatia respectiva.
Uneori cea mai buna alegere este sa nu mai faci nimic in privinta furiei si sa o ignori , pentru ca in jumatate din situatii se va dovedi ca motivele pentru care te-ai enervat nu mai sunt importante. Pentru cealalta jumatate din situatii, faptul ca te abtii si nu zici nimic, iti ofera timp sa decizi ce merita discutat si ce nu.
Scopul nu este sa nu te enervezi, uneori este in interesul tau sa faci asta si sa iei atitudine fata de anumite nedreptati. Insa trebuie sa stii pentru care situatii merita sa lupti si cum sa rezolvi situatia fara sa te lasi controlat de furie.
Daca ai hotarat ca este una dintre situatiile in care este bine sa intervii, trebuie sa-ti comunici asertiv nemultumirile si cererile. Adica, sa descrii nonevaluativ comportamentul care te-a deranjat, sa incerci sa comunici cum te-ai simtit in situatia respectiva si sa specifici cerinta pe care o ai de la persoana in cauza. Furia trebuie directionata catre tinta generatoare a emotiei. Exprimarea furiei trebuie sa-ti intareasca sentimentul de control si de dreptate si sa determine o schimbare in comportamentul persoanei tinta.
Concluzionand, uita de sfaturile cu exteriorizarea si ventilarea furiei, chiar si de sacul de box, pentru ca in urmatoarea situatie in care te vei enerva, o sa tipi si o sa jignesti si mai tare. Sau poate si mai rau, o sa-l confunzi pe celalalt cu sacul de box. Astfel de reactii nu fac decat sa-ti intareasca patternul comportamental, generand reactii in urma carora te vei simti vinovat, rusinat si deprimat.
Incearca sa-ti infranezi furia de moment, identifica gandurile irationale si reinterpreteaza situatia prin empatie si justificari rationale. Apoi, distrage-ti atentia prin diverse tehnici de relaxare si dupa ce corpul s-a relaxat poti sa alegi ce sa faci. Poti sa alegi sa nu faci nimic, constientizand ca furia e neintemeiata, sau sa alegi sa abordezi situatia calm prin comunicarea asertiva a nevoilor. Reusind sa amani impulsul de moment de a reactiona agresiv, data viitoare situatia va fi mai usor de gestionat, iar furia va fi mai putin intensa.
Articol realizat de Gabriela Ana Voicu, psiholog
Cabinet de psihologie - Voicu Ana Gabriela
Alte subiecte postate de Gabriela Voicu
Criteriile de diagnosticare a depresiei clinice
Cum sa fii mai fericit
Criteriile de diagnosticare a depresiei clinice
Cum sa fii mai fericit