Discalculia inglobeaza toate dificultatile care se refera la achizitia conceptului de numar, a calculului matematic, precum si a rationamentului matematic. Este o tulburarea provenita din anevointa specifica de invatare a calculului, in stadiul elementar, independenta de nivelul mintal, de metodele pedagogice folosite, de frecventa scolara si de tulburarile afective.
In literatura de specialitate sunt mentionate 6 tipuri de discalculie:
Discalculie verbala – constand in dificultati de denumire a cantitatilor matematice, a numerelor, a termenilor, a simbolurilor si a relatiilor matematice
Discalculia practognostica – dificultati in a enumera, a compara, a manipula cantitatile matematice simbolice;
Discalculia lexicala – dificultati in citirea semnelor si simbolurilor matematice;
Discalculia grafica – deficiente in scrierea semnelor si simbolurilor matematice;
Discalculia ideognostica – dificultati in a face operatii mentale si in a intelege unele concepte matematice;
Discalculia operationala – dificultati in executia operatiilor metamatice, de calcul numeric, de rezolvare de exercitii si probleme, chiar daca sunt insusiti anumiti algoritmi matematici.
Pentru a se depista in care tip se incadreaza un copil, trebuie sa se verifice care dintre urmatorii indici sunt prezenti:
- dificultati in a efectua adunari, scaderi, inmultiri si impartiri;
- are abilitati matematice scazute;
- nu se descurca bine si nu intelege cum sa folosesca banii;
- nu poate sa-si faca un plan financiar sau sa-si calculeze bugetul;
- esueaza in a vedea imaginea de ansamblu a banilor in general;
- poate sa ii fie teama sa lucreze cu bani sa cumpare, sa vanda;
- nu poate sa calculeze cat rest i se cuvine, cat trebuie sa platesca pentru un anumit serviciu, taxe etc;
- cand trebuie sa scrie, sa citeasca sau sa-si aminteasca numere face anumite greseli frecvent (adauga numere in plus, face omisiuni, substituiri, inversiuni);
- nu reuseste sa inteleaga si sa retina concepte matematice, reguli, formule, algoritmi si calculele elementare de adunare, scadere, imultire si impartire;
- memoria de lunga durata legata de stapanirea conceptelor este deficitara (memorarea si reamintirea celor memorate), aceasta insemnand ca poate sa efectueze anumite operatii matematice intr-o zi si a doua zi sa nu mai fie capabil;
- poate, de asemenea, sa nu fie capabil sa inteleaga si sa vada imaginea de ansamblu a unor proceduri, sa aiba o slaba capacitate de sintetizare;
- are slabe abilitati de a vizualiza si de a-si reprezenta locatia numerelor pe ceas, locatia geografica a unor tari, oceane, strazi etc;
- se dezorienteaza usor, retine greu formele, tiparele lucrurilor;
- are un slab simt al directiei, pierde des lucruri si pare deseori absent;
- are dificultati in a urmari scorul intr-un joc sau dificultati in a-si aminti cum se urmareste scorul intr-un joc;
- adesea pierde sirul si nu mai stie cand este randul lui sau al altora in cadrul unui joc;
- are capacitati de strategie limitate in jocuri;
- persistenta in timp a erorilor;
- dificultati in a-si aminti numere;
- dificultati in citirea si scrierea numerelor;
- dificultati in a efectua operatii matematice cu numere-inverseaza cifrele sau numerele (ex: 15 cu 51);
- dificultati in a intelege sensul problemelor;
- dificultati de reamintire a simbolurilor operatiilor matematice;
- dificultati de operare cu unitati de masura;
- dificultati in a rezolva probleme.
Aceste dificultati provin deseori din aplicarea gresita a metodelor pedagogice, pe necunoasterea terminologiei matematicii, din incapacitatea profesorului de a evalua gradul de intelegere a elevului pentru o anumita sarcina, bazandu-se pe rezolvari mecanice, in detrimentul celor logice etc.
De cele mai multe ori elevii cu dificultati de invatare a matematicii sunt dezarmati in fata unor notiuni fundamentale, cum ar fi: departe-aproape, mic-mare, sus-jos; notiuni despre marimi dimensionale, de forma sau de timp; cunoasterea simbolurilor numerice si a semnelor ce reprezinta operatiile matematice (cum ar fi semnele pentru mai mare si mai mic); ordonarea numerelor pentru efectuarea unei operatii si etapele rezolvarii unei probleme; notiuni de tipul mai mult, mai putin, cat, ce lungime, ce distanta, ce grosime; reprezentarea mentala a ideiilor si a relatiilor matematice; legatura matematicii cu obiecte reale; scrierea cifrelor 3, 5, 7, 9 si a simbolurilor operatiilor matematice.
Insusi limbajul matematic, care este foarte precis, creeaza probleme importante. Unele cuvinte au mai multe semnificatii: cat, rest, iar altele pot fi sursa de confuzie: suma, deimpartit. Unii elevi sunt capabili sa efectueze operatiile matematice, dar nu ajung la rezultatul corect deoarece nu pot intelege enunturile.
Elevii ce nu stapanesc aceste notiuni nu vor sti ce operatie trebuie sa aplice intr-o problema si de aici si refuzul lor de a invata matematica.
Articol realizat de Mihaela Mereuta, psiholog
Cabinet individual de psihologie - Mereuta Mihaela