Includerea copiilor autisti in grupuri cu copii normali

[Iulia Pantazi]

Cercetarile au dovedit ca persoanele cu dezvoltare tipica pot influenta pozitiv invatarea persoanelor cu tulburari din spectrul autismului (TSA), asa ca este indicat ca acestia sa fie inclusi in grupuri ori de cate ori este posibil. Insa, simpla plasare a persoanelor tipice si a celor cu tulburari din spectrul autismului impreuna nu este suficienta. Pentru a obtine de la aceasta experienta maximul de beneficiu, este necesara parcurgerea unor pasi importanti: pregatirea persoanelor tipice inainte de interactiunea sociala, aceasta include o explicatie generala despre autism cu sugestii ale activitatilor care sunt adecvate pentru copiii cu TSA, de exemplu: “lui Dan ii place sa deseneze personaje din desene animate”; oferirea unor experiente placute pentru indivizii cu TSA care sa aiba sens pentru ei; stabilirea cu claritate a rolurilor pentru participantii fara handicap.

Una din dificultatile in medierea interventiei, relevate de cercetari, este pastrarea motivatiei copiilor cu dezvoltare tipica de a continua interactiunea cu cei cu autism. O parte a acestei probleme consta in dificultatea intelegerii comportamentelor neobisnuite ale autistilor. Totusi, chiar daca nu-si explica intotdeauna ceea ce face un copil cu TSA, copiii fara handicap pot imita activitatea acestuia pentru un interval de timp, dupa care pot introduce elemente noi, fapt ce o va face mai interesanta si mai atractiva pentru ambii parteneri de joc.

De exemplu, daca un copil cu TSA alearga in jurul spatiului de joaca, la inceput urmeaza-l dupa care schimba gradual ruta intr-un mod care sa faca acest lucru sa fie amuzant si interesant.
O alta sugestie este ca toti sa se afle la acelasi nivel fizic, cum ar fi: sa stea in picioare sau intinsi pe jos daca persoana cu TSA face asa, astfel, oportunitatea pentru interactiune sociala va fi mentinuta.
De asemenea, persoanele cu dezvoltare tipica ar trebui sa le arate celor cu TSA ce doresc si cum sa faca anumite lucruri, in loc sa emita doar simple indicatii verbale.
Imitarea unui copil cu TSA poate fi o strategie eficienta pentru atragerea atentiei acestuia.

Pentru reusita interactiunii sociale este nevoie de persistenta, copiii cu dezvoltare tipica fiind nevoiti sa incerce de cateva ori pentru a obtine atentia sau coperarea celor cu TSA.
Uneori cei aflati in interactiune pot avea unele dificultati in intelegerea scopurilor acesteia sau cum sa faca activitatile placute. In aceasta situatie, oferirea unor oportunitati de a discuta ideile intrebarile si preocuparile cu liderii de grup este benefica. Este foarte importanta daca unii participanti ai grupului prezinte comportamente neobisnuite sau tantrumuri (crize emotionale).

Desi persoanele cu autism care verbalizeaza au teme de discutie favorite si sunt capabile sa comunice despre ele, au deseori dificultati in a-si transforma interesele in oportunitati interpersonale acceptabile. Ei pot vorbi despre interesele lor in exces si isi pierd atentia pentru partenerul de conversatie. Subiecte precum discutiile despre pantofi, zilele de nastere, orarul mijloacelor de transport si anumite evenimente sportive pot reprezenta subiecte adecvate pentru o conversatie scurta in cazul adultilor cu dezvoltare tipica, dar ele nu ating niciodata lungimea si gradul de detaliere care caracterizeaza conversatiile persoanelor cu TSA.

O abordare eficienta in predarea abilitatilor conversationale pentru astfel de persoane este sa te folosesti de interesele lor pentru a le motiva conversatiile si interactiunile si apoi sa-i ajuti pe participanti sa inteleaga cand este prea mult.

Articol realizat de Iulia Pantazi, psiholog
Cabinet individual de psihologie - Iulia Pantazi

..

---

Alte subiecte postate de Iulia Pantazi

Abilitatile sociale si empatia persoanelor cu autism