Selye- a introdus conceptul de stres ca fiind o reactie generala nespecifica a organismului la actiunea externa a unor factori agenti stresori de natura variata.
A.von Eiff- stresul este o reactie psiho-fizica a oragnismului generata de agenti stresori ce actioneaza pe calea organelor de simt asupra creierului punandu-se in miscare datorita legaturilor cortico-limbice cu hipotalamusul- un sir intreg de reactii neuro-vegetative si endocrine, cu rasunet asupra intregului organism.
Derevenco-stresul este dezechilibrul biologic, psihic si comportamental dintre cerintele mediului si dintre resursele reale ale omului de a face fata acestor cerinte si situatii conflictuale.
Stresul psihic este un stres general declansat de agenti stresori psihic care pot fi negativi (distres) si pozitivi (eustres).
Lazarus si Folkman- stresul ca efort cognitiv si comportamental cu exprimare afectiva pregnanta de a reduce, stapanii sau tolera solicitarile externe sau interne care depasesc resursele personale.
M. Golu- stare de tensiune, incordare, disconfort, determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa (sau pozitiva) de fustrare sau reprimare a unor motivatii de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme.
Completarea lui Iamandescu: includerea in randul situatiilor generatoare de stres a suprasolicitarii cognitive, afective si volitionale, unii agenti fizici, chimici si biologici toti acesti stimuli non-psihologici producand un stres psihic secundar.
In majoritatea definitiilor se omite includerea eustresului ca fiind un concept similar din punct de vedere al intensitatii starilor afective a reactiilor psihosomatice aparute, inclusiv implicatiile sale in patologia acuta.
In general se intelege prin stres psihic ceea ce numim stres psihic primar, in cazul stresului psihic secundar care este tot o reactie de stres psihic dar care survine in continuarea stresului primar declansat de agenti stresori nepsihogeni.
Exemplu: stresul psihic secundar reprezentat de boala- simptomele psihice sau somatice genereaza stres psihic secundar nou cauzat de disconfortul psihic si somatic.
Reactia de stres se manifesta prin manifestari psihice si tulburari functionale (psihosomatice).
Iamandescu-Stresul psihic reprezinta un sindrom constituit de exacerbarea dincolo de nivelul unor simple ajustari homeostatice, a unor reactii psihice si a corelatelor lor somatice in legatura cu excitatia externa sau interna exercitata de o configuratie de factori declansatori ce actioneaza intens, surprinzator, brusc si persistent si avand un caracter simbolic de amenintare alteori un rol extrem de favorabil pentru subiect. Alteori agentii stresori reprezinta excitanti psihici cu rezonanta afectiva majora sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive si volitionale.
Markerii stresului psihic:
1. Mimica: crispata-vesela-ras; anxioasa-triumfatoare; depresiva-extaz.
2. Tensiune musculara: hipertanie (incordare); hipoatonie; tremuraturi, nesiguranta miscarii.
3. Comportament:
a) activ: euforie, excitatie, furie, agitatie motorie, inhibitie sexuala, hohote de ras, extaz, dans, strigate de bucurie, excitatie sexuala.
b) Pasiv: blocaj (groaza), vertij, ameteli, mut de fericire.
c) Paradoxal: a) +b)
4. Modificari cardio-respiratorii:
a) Frecventa respiratiei (hiperventilatie , apnee) si dispnee
b) Puls: tahicardie, brahicardie, extrasistolie
c) TA: cresteri, coplas (lesin)
d) Manifestari circulatorii: extremitati reci, palide, eritem emotional
5. Aparat digestiv: secretie salivara, greturi, varsaturi, diaree, balonare.
6. Modificari uro-genitale: mictiuni imperioase, excitatie/inhibitie sexuala.
7. Sistem nervos: cefalee, ameteli, insomnie.
Constante umorale in Stresul Psihic:
1. Hormonii de stres: catecolaminele, cortizolul, alti hormoni, endorfinele.
2. Glicemia.
3. Acizii grasi liberi, colesterol.
4. Galvanometria cutanata (reflexul psiho-galvanic).
5. EMG + EEG
6. Timpi de reactie
Indicatori psihofiziologici in Stresul Psihic:
1. Frecventa cardiaca+ tensiune arteriala
2. ECG- tulburari de ritm
3. Aparatul respirator: frecventa respiratiei, gazometria
Se utilizeaza termenul de diagnostic pentru ansamblul elementelor de recunoastere a stresului. Se utilizeaza termenul de simptoame pentru manifestarile predominant exterioare ale Stresului Psihic.
Modificari psihice prezente in cursul Stresul Psihic acut- distres si eustres
Cognitive:
1. Distres: scaderea atentiei, memoriei si randamentului intelectual; blocaj ideational, scaderea imaginatiei, creatiei, neincredere in sine, lipsa de speranta, nejutorare, supraaprecierea dificultatilor.
2. Eustres: scaderea concentrarii, scaderea vigilentei, incredere excesiva in sine si in ceilalti, subestimarea dificultatilor.
Afective:
1. Distres: iritabilitate, revolta, manie, furie; rusine, jena; neliniste inexplicabila, panica; tema, frica, fobie; nerabdare, agasare, enervare; apatie, plictiseala, astenie; tristete, scaderea bucuriei de viata, sentimentul inutilitatii, insomnie psihogena, nehotarare/incapatanare; scaderea vointei/efort de vointa.
2. Eustres: satisfactie, amuzament; triumf, castig; mandrie, revelatie, excitatie senzoriala sau intelectuala, bucurie, frenezie, excitatie sexuala, extaz.
Comportamentale:
1. Excese referitoare la consum: cafea, alcool, dulciuri, tranchilizante, droguri. Control scazut asupra vietii personale: aspect neglijent, intarzieri la serviciu, nerespecarea angajamentelor.
2. Probleme cu legislatia : datorii, amenzi, iesiri violente, furt.
3. Inchidere, izolare, refuzul muncii.
4. Atitudini excesive si contrastante fata de boala: refuzul recunoasterii si acceptarii situatiei de bolnav vs. preocupare excesiva fata de posibilitatea bolii.
Simptome psihice si fizice (somatice) in Stresul Psihic cronic:
1. Tulburari de concentrare, atentie, memorie= scaderea randamentului intelectual.
2. Epuizare fizica si psihica, imbolnaviri frecvente.
3. Tulburari functionale psihice (insomnie, hiperfagie) tranzit (constipatie/diaree), tulburari de dinamica sexuala.
Aceste corelate somatice ale proceselor psihice solicita anumite organe si aparate cu disfunctii latente ori deja manifeste.
