Sigmund Freud. Despre psihanaliza si psihanalist.

[Luminita Oncioiu]

Sigmund Freud:
„Am numit psihanaliza travaliul prin care aducem in constiinta bolnavului materialul psihic refulat in el. De ce „analiza”, care semnifica fractionare, descompunere si sugereaza o analogie cu activitatea efectuata de chimist asupra substantelor pe care le gaseste in natura si pe care le duce in laboratorul sau? Pentru ca o asemenea analogie este, intr-o masura foarte importanta, efectiv intemeiata. Simptomele si manifestarile patologice ale pacientului au, ca toate activitatile sale psihice, o natura foarte complexa; elementele acestei complexitati sunt, in ultima instanta, motive, miscari pulsionale. Dar bolnavul nu stie nimic sau stie prea putin despre aceste motive elementare. Noi il invatam deci sa inteleaga alcatuirea acestor formatiuni psihice extrem de complicate si evidentiem legatura dintre simptome si miscarile pulsionale care le motiveaza; ii aratam bolnavului, in simptomele sale, motive pulsionale, pana in acel moment ignorate... La persoana aflata in tratament psihanalitic, psigosinteza se realizeaza fara interventia noastra, automat si inevitabil.”

Psihanalistul nu este neaparat „un medic”, Freud insusi a sustinut intotdeauna foarte limpede aceasta pozitie. Deoarece, in marea lor majoritate, persoanele care sunt in prezent in ingrijirea psihanalistului nu pot fi considerate bolnave, in sensul „bolii mintale”, care astazi este un termen psihiatric, rezervat „marilor psihoze”, ci sunt persoane care sufera de anumite conflicte, tulburari interne dureroase, invalidante, dezadaptative si, adesea, de o „stare de rau”, vaga, insa extrem de apasatoare, si care cer ajutor pentru a se simti mai bine in ei insisi, dar si cu persoanele apropiate, in familie, in social. Prin urmare, nu este vorba neaparat de o vindecare "medicala", cat de a facilita evolutia spre un echilibru intern mai bun si o mai buna adaptare la realitate, si de a permite oamenilor sa fie mai fericiti – sau, mai bine spus, mai putin nefericiti, ceea ce deja este un pas spre echilibru.

Terapia psihanalitica presupune ca elementele care dau nastere diverselor probleme s-au format in copilarie si sunt relativ inaccesibile constientului. Fortele inconstiente influenteaza dezvoltarea si mentinerea unor tulburari psihice care conduc la perturbarea comportamentului.

Psihanaliza se potriveste persoanelor tinere (pana in 35 de ani) cu precadere celor care au nevroze anxioase (anxietate generalizata si atacuri de panica), nevroze obsesivo-fobice, tulburari de tip conversiv si somatoform. E indicata si persoanelor cu un Q.I ridicat ce doresc sa se autoperfectioneze.

Abordare
Terapia psihanalitica urmareste obtinerea curateniei mintale prin intarirea nivelului constient si aducerea comportamentului sub controlul constiintei.

Principii
- omul are o serie de tendinte instinctive sau nevoi de natura inconstienta care sunt exprimate, transformate sau refulate;
- in principal, tendintele sexuale sunt refulate;
- dezvoltarea psihosexuala defectuasa isi are originea in traumele din copilaria timpurie;
- insight-ul si catharsis-ul (descarcari psihice de natura emotionala) reprezinta cheia rezolvarii problemelor;
- relatie de tip medic-bolnav, atitudinea psihoterapeutului este una profesionala desi lucreaza cu multe date din viata personala a clientului.
- modul de lucru este autoritar, bazat pe contract terapeutic.

Obiective
- aducerea la nivelul constiintei a emotiilor, motivelor si experientelor de care subiectul nu este constient;
- obtinerea de control constient asupra elementelor care influentau la nivel inconstient;
- eliberarea de energia psihica negativa prin constientizarea continuturilor psihice;
- rezolvarea de catre subiect a propriilor conflicte psihice.

Cabinet Individual de psihologie Oncioiu Luminita