Logo DespreSuflet

CABINETE
PSIHOLOGICE


ALEGE
UN JUDET:



Afla noutatile!
Aboneaza-te la newsletter

Email-ul tau:



stai-conectat-psihologie
facebook twitter

Cabinet individual de psihologie - Oncioiu Luminita



psiholog-cabinet-psihologic-Cabinet individual de psihologie - Oncioiu LuminitaJudet: Bucuresti
Localitate: Bucuresti
Adresa: Str. Dumitru Papazoglu nr. 7, sector 3
Persoana contact: Psiholog Oncioiu Luminita
Mobil: 0722.272.212
Email: lumioncioiu@yahoo.com
Website: http://www.psihanaliza-cabinet.ro

Servicii oferite:

Psihologie clinica
Psihoterapie
 
Oncioiu Luminita - Psiholog cu formare in psihoterapie psihanalitica
 
SPECIALIZARI:
Absolventa Facultatea de Psihologie
Psihoterapeut cu formare in psihanaliza copilului si adolescentului - prezent
Master psihanaliza, coordonator Prof. Dem . Zamfirescu
Stagii gradinita - observarea copilului si adolescentului
Workshop–uri, seminarii clinice
Stagiu clinic - Spitalul de psihiatrie - prezent
Dezvoltare personala – Psihoterapie cognitiv–comportamentala, 2008
 
 
Ce este psihanaliza:
Psihanaliza este, asa cum o definea insusi Sigmund  Freud, in 1922:
  • „O metoda de investigare a proceselor psihice, care altminteri sunt greu accesibile”, ce are ca scop dezvaluirea semnificatiilor inconstiente ale cuvintelor,  intamplarilor, actiunilor, viselor, fantasmelor, delirurilor, simptomelor etc.
  • „O metoda de tratament al tulburarilor psihicie, care se bazeaza pe aceasta investigare” – prin urmare,  o forma de psihoterapie avand ca instrumente principale asocierea libera de idei (a pacientului) si interpretarea (analistului), pe fundalul transferului (pacientului) si al contratransferului (analistului), pe intreg parcursul procesului analitic.
  • „O serie de conceptii psihologice dobandite prin acest mijloc si care se contopesc progresiv intr-o disciplina stiintifica noua" – respectiv, un ansamblu de teorii ce se origineaza in practica, in clinica, in lucrul cu pacientii;
  • Pornind de la aceste teorii si de la notiunile clinice se dezvolta diverse aplicatii ale psihanalizei  in cele mai sfere culturale, de cercetare si sociale: arta, literatura, filosofie, politica, societate, mentalitate etc. (asa-numita psihanaliza aplicata);
  • O scoala de gandire si o miscare, incluzand, initial, curentele psihanalitice freudiene, si in timpul evolutiei sale cuprinzand curentele postfreudiene si contemporane (scoala anglo-saxona, scoala americana de psihanaliza, scoala kleiniana, bioniana, winnicotiana, lacaniana etc.)
 
Sigmund Freud:
        „Am numit psihanaliza travaliul prin care aducem in constiinta bolnavului materialul psihic refulat in el. De ce „analiza”, care semnifica fractionare, descompunere si sugereaza o analogie cu activitatea efectuata de chimist asupra substantelor pe care le gaseste in natura si pe care le duce in laboratorul sau? Pentru ca o asemenea analogie este, intr-o masura foarte importanta, efectiv intemeiata. Simptomele si manifestarile patologice ale pacientului au, ca toate activitatile sale psihice, o natura foarte complexa; elementele acestei complexitati sint, in ultima instanta, motive, miscari pulsionale. Dar bolnavul nu stie nimic sau stie prea putin despre aceste motive elementare. Noi il invatam deci sa inteleaga alcatuirea acestor formatiuni psihice extrem de complicate si evidentiem legatura dintre simptome si miscarile pulsionale care le motiveaza; ii aratam bolnavului, in simptomele sale, motive pulsionale pina in acel moment ignorate... La persoana aflata in tratament psihanalitic, psigosinteza se realizeaza fara interventia noastra, automat si inevitabil.”
         Psihanalistul nu este neaparat „un medic”, Freud insusi a sustinut intotdeauna foarte limpede aceasta pozitie. Deoarece, in marea lor majoritate, persoanele care sunt in prezent in ingrijirea psihanalistului nu pot fi considerate bolnave, in sensul „bolii mintale”, care astazi este un termen psihiatric, rezervat „marilor psihoze”, ci sunt persoane care sufera de anumite conflicte, tulburari interne dureroase, invalidante, dezadaptative si, adesea, de o „stare de rau”, vaga, insa extrem de apasatoare, si care cer ajutor pentru a se simti mai bine in ei insisi, dar si cu persoanele apropiate, in familie, in social.  Prin urmare, nu este vorba neaparat de o vindecare "medicala", cat de a facilita evolutia spre un echilibru intern mai bun si o mai buna adaptare la  realitate, si de a permite oamenilor sa fie mai fericiti – sau, mai bine spus, mai putin nefericiti, ceea ce deja este un pas spre echilibru.
Terapia psihanalitica presupune ca elementele care dau nastere diverselor probleme s-au format in copilarie si sunt relativ inaccesibile constientului. Fortele inconstiente influenteaza dezvoltarea si mentinerea unor tulburari psihice care conduc la perturbarea comportamentului.

Psihanaliza se potriveste persoanelor tinere (pana in 35 de ani) cu precadere celor care au nevroze anxioase (anxietate generalizata si atacuri de panica), nevroze obsesivo-fobice, tulburari de tip conversiv si somatoform. E indicata si persoanelor cu un Q.I ridicat ce doresc sa se autoperfectioneze.


Abordare
Terapia psihanalitica urmareste obtinerea curateniei mintale prin intarirea nivelului constient si aducerea comportamentului sub controlul constiintei.

Principii
- omul are o serie de tendinte instinctive sau nevoi de natura inconstienta care sunt exprimate, transformate sau refulate;
- in principal, tendintele sexuale sunt refulate;
- dezvoltarea psihosexuala defectuasa isi are originea in traumele din copilaria timpurie;
- insight-ul si catharsis-ul (descarcari psihice de natura emotionala) reprezinta cheia rezolvarii problemelor;
- relatie de tip medic-bolnav, atitudinea psihoterapeutului este una profesionala desi lucreaza cu multe date din viata personala a clientului.
- modul de lucru este autoritar, bazat pe contract terapeutic.
 
Obiective
- aducerea la nivelul constiintei a emotiilor, motivelor si experientelor de care subiectul nu este constient;
- obtinerea de control constient asupra elementelor care influentau la nivel inconstient;
- eliberarea de energia psihica negativa prin constientizarea continuturilor psihice;
- rezolvarea de catre subiect a propriilor conflicte psihice.


Tehnici psihanalitice

Metoda asociatiilor libere
Dupa Freud, subiectul pe marginea caruia pacientul va asocia liber e lasat integral la latitudinea acestuia fara sa i se ceara sau sa i se incurajeze coerenta si pastrarea unui fir direct al asociatiilor.
Tehnica consta in a lasa mintea sa vagabondeze astfel incat pacientul sa spuna absolut orice ii trece prin cap indiferent de conventii si fara dorinta de a epata. Produsele asociatiilor pot fi amintirile, gandurile, sentimente. Adesea fluxul asociatiilor libere e blocat de punerea in functiune a rezistentei subiectului. Ratiunea pentru care se utilizeaza asociatiile libere e aceea ca inconstientul va releva prin aceasta metoda elementele reprimate eliberand individul de efectele lor.


Analiza viselor
Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate terapeutica. Metoda presupune experienta in interpretare si exclude orice dogma. Lipsa de coerenta, caracterul dezorganizat si aparent ilogic al asociatiilor libere e caracteristic si viselor. Ca si asociatiile libere, visele pot fi privite ca reactii ale celui care viseaza la propriile experiente de natura inconstienta. De fapt, practica a aratat ca pacientul se refera de cele mai multe ori in acord spontan cu visele pe care le-a avut. Freud a caracterizat visele ca fiind calea regala spre inconstient. Ele contin manifestarile povestite de cel care a avut visul, reprezentand un fel de ecran de tip caleidoscop care nu face decat sa ascunda continuturile latente, semnificatia reala a visului. Acest continut latent cuprinde sentimente, dorinte adanc reprimate in care pacientul e atat de profund implicat incat nu le poate aduce in constiinta decat prin efort personal.

Analiza actiunilor pacientului
O alta sursa e interpretarea actiunilor pacientului, comportamentul nonverbal cat si cel verbal neintentionat includ o serie de elemente importante pentru analiza. Aceste aspecte se pot manifesta atat in cursul sedintelor de psihanaliza cat si in afara acestora. Astfel de comportamente manifeste pot fi: grija excesiva a pacientului de a nu-si sifona hainele, privirile anxioase pe care le arunca terapeutului peste umar, comportamente de flirt, erori de pronuntare a unor cuvinte. In afara sedintelor pot rezulta modificari ale comportamentului in familie, la serviciu, aparitia sau disparitia de simptome, reactii la o situatie cu mai multa anxietate, modificari in modul in care pacientul isi tolereaza rudele sau prietenii.

Transferul ("Übertragung")
unor experiente si relatii din trecut asupra terapeutului este un moment principal al psihanalizei terapeutice. Se poate constata un transfer pozitiv sau unul negativ, in functie de tonalitatea trairilor proiectate asupra terapeutului. Din partea acestuia rezulta o reactie de contra-transfer ("Gegenübertragung"). Terapeutul a invatat in cursul propriei analize in procesul de calificare, sa faca deosebirea intre simtirile si reprezentarile sale proprii si cele rezultate din analiza pacientului, pentru a nu se ajunge in mod inconstient la o stare de simbioza psihica.
 
Formele de interventie si de ajutor sunt:
Psihoterapie individuala si/sau de familie pentru:
  • Patologii psihice clasice (nevroze, psihoze, perversiuni)
  • Probleme specifice anumitor varste (inceperea scolii, dificultati scolare, orientare vocationala, intrarea in pubertate, adolescenta etc.)
Examen de evaluare a dezvoltarii psihodinamice.
Consultatii in situatii de criza: traume intra-familiale (divort, decese, abuzuri etc.).
Consiliere a parintilor (maternitate, relatii precoce parinte-copil, adoptii, filiatii destramate etc.).
Consiliere pentru structuri de ingrijire a copilului (maternitati, gradinite, scoli, licee, centre de plasament, centre maternale).
 
Toate aceste interventii respecta confidentialitatea si normele deontologiei profesionale.
 
Ceea ce deosebeste in mod evident psihoterapia psihanalitica de celalte metode psihoterapeutice este cautarea sensului. Pentru toate celelalte terapii, simptomul (ex. atacul de panica, depresia, fobia etc ) este ceva care trebuie eliminat, fara a ne pune problema identificarii cauzelor sau a sensului sau. Pacientul este tratat oarecum dupa modelul omului-masina, simptomul este o simpla defectiune care trebuie remediata si… atat.
Una din cele mai mari descoperiri ale psihanalizei se refera la faptul ca simptomul este incarcat de semnificatie; mai mult, el este un strigat mascat de ajutor, strigat care nu a fost auzit in trecut si care acum apare sub forma simptomului tocmai in speranta ca de data aceasta se va face auzit si va fi luat in considerare.
Prin simptom, inconstientul incearca sa comunice intr-o forma acceptabila lucruri care nu pot fi comunicate altfel tocmai pentru ca in mare parte sunt lucruri despre care "am invatat" ca este interzis sa vorbesti. Sau ca sunt absolut "lipsite de importanta", in timp ce ele sunt esentiale pentru sanatatea noastra psihica.
Pornind de la ideea ca orice simptom ascunde o drama sufleteasca si ca acel simptom va persista atat timp cat acea drama nu va fi consumata, perlaborata, integrata, psihoterapia psihanalitica nu acorda atentie simptomelor, ci sentimentelor, gandurilor, dorintelor asociate acestora.
Aceste sentimente sunt accesate si retraite in relatia cu terapeutul, apoi verbalizate, analizate si intelese. Drama din spatele simptomului, care este in acelasi timp si motorul sau, este astfel consumata in relatia terapeutica, iar in acel moment simptomul isi pierde practic ratiunea de a exista. Misiunea lui a fost indeplinita.
 
Psihanalistul este avocatul pacientului, nu al societatii
Altfel spus, psihanalistul aude strigatul de ajutor camuflat in simptom al pacientului, il recunoaste ca atare si creeaza loc in spatiul psihic constient pentru ca acesta sa fie exprimat, pus in cuvinte. In total contrast cu vocea socialului, psihanalistul vede in simptom nu o problema care trebuie eliminata, ci o solutie. Practic, singura si cea mai buna solutie pe care pacientul a gasit-o pentru ca el sa nu moara sufleteste, sa nu devina alienat, robotizat, un "adaptat" perfect intr-o societate care ii ignora nevoile, bagatelizeaza trairile subiective (sufletul) si descurajeaza aspiratia la autenticitate. Relatia terapeutica ofera un cadru securizant in care pacientul invata sa se simta suficient de liber pentru a-si exprima revolta si a gandi tot ceea ce pana acum era"interzis"sa gandeasca, tabuu. Psihanaliza este o invitatie la libertate, la libertatea de a gandi si de a verbaliza, dupa cum este totodata si un foarte solicitant si dificil exercitiu de sinceritate .


Articole publicate in forumul DespreSuflet:

Cursuri dezvoltare personala
     Joc - Metafore - Imagini (24.01.2011)
     Dezvoltare personala prin joc, metafore, imagini (05.08.2011)

Grup terapeutic
     Identificarea copilului / adolescentului cu modelul parental (08.11.2010)
     Grup de lucru cu adolescenti si copii (05.08.2011)

Optimizare
     Program de evaluare psihodinamica a copilului (14.03.2011)


Curs valutar

21.05.2012

1 EUR 4.4408
1 USD 3.4767

Indice masa corporala
Greutate [kg]
Inaltime [cm]




Psihologie    Servicii Psihologice    Cabinete Psihologice    Asociatii Psihologice    Dezvoltare Personala    Forum    Biblioteca Online    Contact

Powered by SC REFRAMING SRL

Copyright 2012 DespreSuflet.
Toate drepturile asupra site-ului www.despresuflet.ro apartin SC REFRAMING SRL.
Reproducerea integrala sau partiala a textelor din orice pagina a site-ului www.despresuflet.ro
este posibila numai cu acordul prealabil scris al SC REFRAMING SRL.
Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii.

DespreSuflet Logo RSS        DespreSuflet Logo Sitemap               Psiholog in Bucuresti Logo