“Omul fara umbra” este cel mai frecvent intalnit. Este cel care este convins ca este numai ceea ce ii place sa stie despre sine insusi. Si, in acelasi timp este omul cu cele mai multe masti!
Umbra contine toata energia vitala a copilului interior si care a fost catalogata „cu grija”, de altii, drept revolta, sexualitate, emotie etc. – si chiar nevoia de odihna, de visare cu ochii deschisi, care este posibil sa fi fost criticate si catalogate de catre altii drept lene…
“Sacul personal” al fiecaruia dintre noi contine un amestec diferit de ”fructe interzise”…
Cand figura “umbrei” capata forta, riscam sa cadem in propriile capcane: preferam sa facem impresii bune altora, obtinem ce nu ni se potriveste, iar daca nu exista niciun prag de care sa ne impiedicam, reusim singuri sa ne faurim unul, inchipuindu-ne ca am facut ceva folositor.
Declarand insa in acelasi timp “lupta” deschisa si “colaborarea” intre constientul si inconstientul tau, vei pasi pe calea cea mai sigura catre o viata frumoasa, unirea acestor doua realitati interioare dand nastere la situatii si stari de constiinta mai inalte.
Sa fii in contact cu Sinele tau inseamna nu doar sa iti cunosti mastile, ci si sa iti constientizezi ”umbra”, adica acea parte din noi pe care o negam, nu o acceptam si care este de fapt ‘’sacul invizibil” mare si greu pe care il tragem dupa noi prin viata si contine de obicei cam tot ce au reusit altii sa reprime la noi (ce nu le-a placut parintilor la noi, lucruri considerate in general neacceptate de mediu – cu toate ca vocea noastra interioara ne indeamna sa le facem, nu sa le evitam…) dar si impulsuri sau emotii naturale care ne-au fost interzise, blocate si de care de atunci a inceput sa ne fie rusine.
Vei observa ca, atunci cand respingi pe cineva, acea persoana are o trasatura pe care o respingi la tine insuti. Vedem in altii ceea ce ne place şi ceea ce nu ne place in noi si atragem in preajma noastra oameni cu aceleasi calitati si defecte pe care le negam la noi, tocmai pentru a ni le putea vedea in ei. Este vorba despre fenomenul oglinda, despre proiectii si identificari proiective, dar despre acestea din urma, intr-un articol viitor.
Se spune ca de cate ori arati cu degetul – la modul critic – catre o persoana, vrand sa evidentiezi defectele acesteia, tot de atatea ori ai spre tine indreptate trei degete – ar trebui sa ne dea de gandit, nu-i asa?
In conceptia lui C.G. Jung, “nu exista umbra fara soare si nici umbra fara lumina constiintei”; sta in natura lucrurilor sa fie lumina si intuneric, soare si umbra, omul fiindu-si dator siesi sa „gaseasca o modalitate sa traiasca cu latura sa intunecata; a accepta umbra implica un considerabil efort moral si adesea parasirea unor idealuri indragite, dar numai ca idealurile au fost inaltate prea sus sau au fost bazate pe o iluzie… Cere curaj moral spre a intelege ca aceste aspecte ale naturii umane pot sta la panda in interiorul nostru, dar este consolator faptul ca o data ce lucrurile sunt cunoscute si privite drept in fata, exista cel putin posibilitatea de a le schimba, pe cand in incostient nimic nu se schimba… O anumita refulare este o necesitate in viata sociala, dar pericolul refularii umbrei este acela ca in inconstient ea pare sa dobandeasca putere, asa incat atunci cand vine momentul sa apara, este mai periculoasa si mai capabila sa copleseasca restul personalitatii.”
Scoaterea umbrei la lumina poate sa fie un proces dureros si inhibant si nu intotdeauna suntem pregatiti sa ii facem fata, tocmai pentru ca mult din ce intalnim pe acest drum poate sa fie socant si de neacceptat. In literatura de specialitate dar si in scrierile marilor autori, aceasta umbra mai apare si sub diverse alte denumiri: celalalt, dublul, geamanul intunecat, sinele inferior, sinele neasumat, demon. In popor se mai spune “diavolul m-a pus sa fac asta!”
In paralel cu scoaterea umbrei la lumina, un proces la fel de important este si scoaterea “umbrei luminoase” la suprafata – este vorba despre acele calitati pe care nu le mai manifestam si pe care nu ni le apreciem, pentru ca atunci cand am facut-o, am fost criticati si etichetati drept “laudarosi”, “increzuti”, “fitosi” sau “rasfatati”. Este vorba despre acele talente si daruri prezente in fiecare dintre noi, dintre care o parte ar fi: bland, hotarat, inteligent, curajos, creativ, spontan, etc. – aspecte care cu siguranta s-au manifestat in diverse ocazii si pe care le-am trecut neobservate. Este vorba despre constientizarea si asumarea trasaturilor pozitive, care impreuna cu asumarea celor negative, ne pot face simtim ca nimic nu este ascuns, nimic nu este negat si putem sa traim astfel – in mod constient – afirmatia “SUNT INTREG”
Tu poti sa pui la un loc toate aspectele tale – cele numite de tine si de cei din jur “pozitive”, cat si pe acelea numite de tine si de cei din jur “negative”?
Poti sa te imprietenesti cu tine?
Poti sa te accepti in totalitatea ta?
Poti sa iti opresti putin mintea din dialogul aparent de neoprit?
Esti pregatit sa iti vezi sub-personalitatile si sa le accepti?
Va trebui sa nu astepti sa coboare doar “ingeri” din acest “vehicul” in care "circuli" zilnic, pentru ca sub-personalitatile tale iti fac cu mana si pot avea aparea sub forma negativa a calitatilor pe care le manifesti. Indiferent cate sunt si cat de neacceptat ti s-ar parea modul lor de manifestare, important este sa nu le negi, sa nu le respingi, sa porti un dialog sincer cu ele si sa le accepti cu iubire.
E munca ta cu tine, nimeni nu va veni sa faca aceasta munca in locul tau, nimeni nu va veni sa te “salveze”. Poti doar sa amani. Dar oare merita?
In functie de cat si cum poti sa accepti, uni-versul
se va reconfigura in jurul tau, putand sa iti scoata in cale, la momentul potrivit, exact oamenii si situatiile de care ai nevoie pentru etapa urmatoare a drumului. Pe masura ce ne clarificam si intelegem incarcatura grea din “sacul invizibil”, se vor “cerne” multe aspecte ale vietii de zi cu zi – schimbarile pot fi aparent minore, dar majore in subtilul lor – de la incetarea unor relatii de prietenie bazate pe nevoi false, mentinerea si cultivarea doar a acelor relatii care ajuta cresterii, evolutiei si pana la renuntarea la locul de munca cu care simtim ca nu mai rezonam.
Razboiul si pacea interioara pot fi intelese mai bine pe masura ce inaintezi pe acest drum.
Inchei cu intrebarea adresata de Jung: “Ce preferi sa fii, intreg sau bun?”
Mona Georgescu, psiholog
