Se vorbeste despre ˮIntarzierea in dezvoltarea limbajuluiˮ in cazul unui copil care pana la varsta de 3 ani foloseste un numar redus de cuvinte pe care le pronunta gresit si nu poate forma propozitii simple. Intarzierea in dezvoltarea limbajul insoteste afectiuni ca: Tulburarile din spectrul autism, Dificultatile de auz (hipoacuziile), Intarzierea mentala, Intarzierea in dezvoltare, Mutismul electiv, Paralizia cerebrala (encefalopatia), Afazia de receptie sau poate aparea in caz de bilingvism.
La baza aparitiei intarzierilor de limbaj stau mai multi factori care pot actiona singular sau a caror actiune este cumulata: factori care actioneaza in timpul sau dupa nastere si care determina leziuni cerebrale ale zonelor din creier care controleaza limbajul; factori care au legatura cu boli cronice sau infectioase pe care le poate dobandi copilul; asa numitii factori psihogeni care presupun existenta unui mediu nestimulativ pentru dezvoltarea limbajului la copil, exigente crescute din partea adultilor sau socuri emotionale puternice. De asemenea, exista si o ˮinabilitate verbala ereditara pe linie paternaˮ care apare mai frecvent la baieti. Cu alte cuvinte, baietelul dumneavoastra poate vorbi mai tarziu daca tatal si bunicul patern au vorbit, la randul lor, mai tarziu.
La evaluari suplimentare, copiii cu intarziere in dezvoltarea limbajului pot aparea ca avand o serie de probleme afectiv-emotionale sau de comportament (de exemplu, pot fi negativisti sau pot manifesta agitatie psiho-motrica), probleme in sfera intelectuala (unii pot avea intelect liminar sau chiar deficienta mintala) sau probleme legate de dezvoltarea motorie. Acestea din urma se refera la insuficienta dezvoltare a musculaturii la nivelul buzelor, limbii sau degetelor.
Terapia de recuperare sau terapia logopedica ar trebui sa inceapa imediat dupa diagnosticarea copilul, mai ales cand este vorba despre un copil care a atins varsta de 3 ani. Ea implica o serie de activitati care vizeaza printre altele: gimnastica aparatului fonoarticulator, dezvoltarea auzului fonematic sau exersarea pronuntarii cuvintelor si formarea propozitiilor etc...
Iata o serie de competente legate de limbaj pe care copilul ar trebui sa le aiba luand in considerare etapa de varsta pe care o traverseaza. Prin urmare, ar trebui sa va ridice unele semne de intrebare faptul ca:
- in jurul varstei de 1 an, copilul nu incearca sa comunice cu dumneavoastra prin intermediul sunetelor, gesturilor sau/si a cuvintelor atunci cand doreste ceva sau are nevoie de ajutor;
- in jurul varstei de 2 ani, copilul nu are un vocabular de 50 de cuvinte, nu foloseste impreuna 2 sau mai multe cuvinte ˮMama, apa!ˮ, nu emite o serie de cuvinte spontan avand, mai degraba, tendinta de a vorbi utilizand cuvinte si expresii ale celor apropiati sau nu pare sa inteleaga unele intrebari sau indicatii care vin din partea dumneavoastra (ex. ˮPune cubul in cutie!ˮ).
Totusi, la varsta de 2 ani, unul din 5 copii manifesta o serie de simptome specifice intarzierii in dezvoltarea limbajului, insa mare parte din acesti copii recupereaza pe masura ce cresc, pe cand restul continua sa manifeste aceste dificultati odata cu trecerea timpului.
In jurul varstei de 3 ani, este o problema daca copilul nu combina cuvinte in propozitii sau fraze, pare ca nu intelege intrebari sau instructiuni mai lungi (ex. ˮIa pantofii si pune-i in cutie.ˮ sau ˮCe vrei sa mananci azi la pranz?ˮ), nu manifesta interes deloc sau prea putin pentru carti si nu pune intrebari.
Indiferent de varsta, ar trebui sa apelati la evaluari suplimentare daca copilul a fost diagnosticat cu hipoacuzie, intarziere in dezvoltare sau un sindrom care implica si afectarea limbajului cum ar fi, autismul, Sindromul X Fragil, Landau-Kleffner sau Klinefelter sau daca copilul nu mai face lucruri pe care inainte le facea, de exemplu, sa vorbeasca.
Cum mentionam si mai devreme, copiii care au dificultati legate de dezvoltarea limbajului ar trebui sa faca recuperare cat mai devreme. Parintii sunt cei care trebuie sa ia decizii legate de propriul copil. Prin urmare, daca sunteti ingrijorati, aveti incredere in instinctul dumneavoastra si apelati la ajutor din partea unui psiholog clinician sau a unui logoped pentru evaluare. Daca el spune ca nu ar trebui sa fiti ingrijorati, atunci puteti cere o a doua opinie.
Articol realizat de Raluca Rosca, psiholog
Cabinet Individual de Psihologie Rosca Raluca