Ce ar fi practica sociala a diferitelor forme de lucru fara existenta unui fantastic sau fantasmatic?
Ideea unui fantastic sau fantasmatic subiacent este explicabila prin actiunea si existenta permanenta a inconstientului in toate actiunile efectuate de un om pe parcursul vietii sale. Cu atat mai putin ele par inerente in orice act de terapie sau de formare a unui psihoterapeut. De mici copii suntem obisnuiti cu fantasticul basmelor ca si cand ele ne-ar spune ceva. Fiecare basm cuprinde o lume fantasmatica prin care transmitem acest fantastic de la o generatie la alta. Avem Frumoasa din Padurea Adormita si avem Alba ca Zapada, doua basme ale feminitatii si ale relatiei cu partenerul respectiv realitatea. Sunt fantasme subiacente prin care un copil este format pentru a intelege feminitatatea. La prima vedere este o poveste, o intamplare spectaculoasa, fantastica care are in subsidiar o fantasma prin care copilul se formeaza.
Infiltrarea fantasmei in educatie este curenta. Este de la sine inteles ca educatorul recepteaza la un nivel fantasmatic, inconstient profesia sa si mai ales grupul de copii, fie ca o gura care inghite, fie ca un spatiu al oglinzii in care se reflecta etc.. Indiferent de cum recepteaza grupul, exista o fantasma proprie, inconstienta, care ii permite sa se raporteze atat tehnic, pedagogic cat si ca proces formativ de transmitere si relationare cu grupul, cu elevii, cu copiii. Indiferent de natura si modul ei de a fi, fantasma subiacenta pare sa fie necesara pentru ca fara ea nu se pot crea legaturi iar procesul educativ este un proces al legaturii.
Spunem despre meserii ca se fura – aceasta nu inseamna ca avem un furt pe fata, ci o capacitate a unei persoane de a se raporta la o alta persoana. Aceasta ar putea insemna ca intre cei doi se formeaza o legatura prin care o fantasma de identificare se transmite de la maestru la elev. Daca elevul reuseste sa aiba aceiasi fantasma cu a maestrului vorbim despre formarea sa in profesia respectiva. De multe ori fantasma subiacenta ia forma fanteziei iar elevul isi imagineaza in lumea sa cum este ”ca” sau ”superior” maestrului sau. Invatarea tehnica devine astfel un proces psihologic si nu neaparat unul efectiv de insusire iar acest verb ”a fura” pare sa descrie cu o mare exactitate procesul pentru ca este un furt pentru ca el nu este constient din partea maestrului oricat de binevoitor ar fi acesta dar intentionat in invatare din partea elevului.
Alteori aceste fantasme dauneaza procesului de invatare iar profesorul si clasa de elevi nu reusesc sa ajunga la o intelegere. De multe ori apararea de invatare este atat de puternica din partea profesorului incat deseori este pus in situatia de a se ascunde in spatele unor tehnici didactice care joaca rolul de evitare a relatiei directe cu elevii. Oricat de elaborate ar fi acestea, nu reusesc sa suplineasca absenta unei fantasme de identificare prin care este permisa ulterior invatarea inconstienta, printr-un ”furt” al stilului.
In formarea psihologilor, psihopedagogilor, cadrelor medicale superioare este importanta aducerea in planul discursului a fantasmelor subiacente intrucat faptul de a lucra cu oamenii ii obliga pe acestia sa aiba o categorie variata de persoane iar fantasma sa fie ascultata in ceea ce are ea de spus. In general oamenii se revolta fata de existenta inconstientului si incearca cumva sa nege existenta lui. Este simplu de spus nu exista fantasme iar invatarea si educatia sunt procese simple bazate pe tehnici didactice de transmitere a unor continuturi iar intreaga fantasmare este un proces secundar si neimportant. Este la fel de usor de pus pe seama calitatilor naturale ale elevului buna sau proasta desfasurare a unui proces educativ si formativ.
In fapt legatura maestru – elev marcheaza puternic continutul transferential prin care o profesie ajunge sa fie practicata de un om si nu de altul.
Remarc in sedintele de psihoterapie ca pacientii fac referiri atunci cand analizeaza propria lor optiune pentru o profesie de un anumit om, profesor si nu se refera la revelarea brusca a unei profesii prin calitati proprii. Orice terapeut care analizeaza suficient de superficial aceasta parte va descoperi cu usurinta acelasi lucru – ca alegerea unei profesii se face printr-o legatura iar aceasta legatura are un puternic continut transferential.
Autor: Claudiu Ganciu, psiholog
Cabinet Individual de Psihologie - Claudiu Ganciu