Ce inseamna Applied Behavior Analysis (ABA)?
Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi găsite în primul rând în mediu. Această concluzie are la bază faptul că un anumit comportament este dobândit prin interacţiunile cu mediul şi faptul că evenimentele perturbatoare din mediu pot afecta comportamentul. Programele care folosesc ABA evaluează evoluţia copilului şi comportamentul acestuia pentru a putea dobândi o înţelegere clară a relaţiei dintre strategiile instrucţionale utilizate şi modificările de la nivelul comportamentului şi modului de învăţare al copilului. ABA implică structurarea unei abilităţi pentru a putea fi învăţată în paşi mici şi recompensarea copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Răspunsurile simple sunt în mod tipic predate la început şi apoi extinse la nivelul comportamentelor mai complexe, adecvate vârstei. Elevii sunt iniţial ajutaţi să dea răspunsurile corecte, micşorând în acelaşi timp şansele de a răspunde greşit.
" Terapia ABA
1. Are la bază principii ştiinţifice dobândite în peste 50 de ani de cercetare pentru a putea preda comportamente adecvate şi pentru a reduce comportamentele problemă;
2. Se concentrează asupra predării sistematice în paşi mici a componentelor comportamentale:
- Totul este împărţit în etape mici;
- Răspunsurile corecte sunt urmate de o consecinţă (recompensă) care întăreşte comportamentul respectiv;
- Se oferă ajutorul care este necesar pentru a-l învăţa pe copil să înveţe.
3. Include Procedee Sistematice de Instruire
- Întărirea pozitivă;
- Proceduri de instruire discrete;
- Proceduri incidentale de predare;
- Modelare;
- Înlănţuire;
- Alegere şi preferinţă;
- Durata scurtă a şedinţelor;
- Analiza funcţională a comportamentelor problemă şi predarea alternativelor sociale adecvate;
- Se oferă mai multe ocazii de învăţare în etapele iniţiale ale dobândirii unei abilităţi noi;
- Abilităţile dobândite sunt în mod sistematic încadrate în rutinele naturale pentru a putea fi generalizate.
4. Insistenţa asupra anumitor aspecte fac învăţatul plăcut;
5. Îi învaţă pe elevi să deosebească diverşi stimuli;
6. Comportamentele inadecvate nu sunt încurajate. Se foloseşte analiza sistematică pentru a stabili exact ce evenimente funcţionează ca întăritori pentru acele răspunsuri;
7. Elevul este îndrumat să se implice în a da răspunsurile corecte minimalizând în acelaşi timp şansele de a răspunde greşit;
8. Şedinţele de predare se repetă de mai multe ori (iniţial în succesiuni rapide);
9. Sunt colectate date conform criteriilor specifice şi aşezate în grafic pentru a da o imagine cât mai clară a evoluţiei elevului;
10. Coordonarea şi durata dintre şedinţe sunt importante. Şansele de a pune în practică cunoştinţele dobândite şi consecinţele sunt stabilite la nivel individual;
11. Abilităţile rezultate sunt puse în pratică şi întărite în situaţii mai puţin structurate;
12. Răspunsurile simple sunt modelate sistematic pentru a fi adecvate vârstei. Copiii sunt instruiţi cum să înveţe din mediul lor natural;
13. Profesioniştii sunt instruiţi în ceea ce priveşte principiile de predare comportamentale pentru a implementa în mod eficient programele;
14. Consecvenţa este foarte importantă pentru a putea menţine câştigurile dobândite în urma aplicării metodei.
În al patrulea rând, eficacitatea programului pedagogic trebuie să fie frecvent evaluată, prin colectarea de date. Ţinând o evidenţă a răspunsurilor copilului la programul aplicat, profesorul poate stabili rapid dacă programul respectiv atrage rezultatele dorite şi poate aduce modificări în cazul în care aceste rezultate nu au fost obţinute. În cele din urmă, programul ar trebui să specifice modul în care abilitatea predată va fi generalizată/utilizată şi în cazul altor oameni şi locuri. Generalizarea reprezintă o parte extrem de importantă a oricărui porgram de predare. Fără de ea, copilul dumneavoastră poate învăţa să facă ceva foarte util într-un loc – la şcoală, de exemplu – însă nu şi în altă parte.
Numele abordării de predare pe care îl foloseşte un program este mai puţin important decât folosirea corectă a strategiilor de predare în sine. Toţi profesorii care crează programe educaţionale pentru copiii cu autism ar trebui să vă poată spune ce anume predau, motivele pentru care folosesc aceste tehnici şi modul exact în care ei evaluează eficacitatea modului lor de a preda. Informaţii referitoare la ce anume fac ei, modul în care o fac şi modalitatea prin care ne spun dacă ceea ce fac este eficient ar trebui să fie disponibile tuturor celor interesaţi şi profesioniştii ar trebui să decidă care sunt cele mai potrivite practici pentru educarea copiilor cu autism. Dacă un program nu întruneşte standardele, ar trebui să căutaţi un alt program pentru copilul dumneavoastră."
Text tradus din Children with Autism, A Parent’s Guide, edited by Michael D. Powers, Woodbine House, 2000
Daniela Martinescu, psiholog
Asociatia pentru interventie terapeutica in autism