TERAPII SPECIFICE IN AUTISM

[Daniela Martinescu]

Ce inseamna Applied Behavior Analysis (ABA)?

Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi găsite în primul rând în mediu. Această concluzie are la bază faptul că un anumit comportament este dobândit prin interacţiunile cu mediul şi faptul că evenimentele perturbatoare din mediu pot afecta comportamentul. Programele care folosesc ABA evaluează evoluţia copilului şi comportamentul acestuia pentru a putea dobândi o înţelegere clară a relaţiei dintre strategiile instrucţionale utilizate şi modificările de la nivelul comportamentului şi modului de învăţare al copilului. ABA implică structurarea unei abilităţi pentru a putea fi învăţată în paşi mici şi recompensarea copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Răspunsurile simple sunt în mod tipic predate la început şi apoi extinse la nivelul comportamentelor mai complexe, adecvate vârstei. Elevii sunt iniţial ajutaţi să dea răspunsurile corecte, micşorând în acelaşi timp şansele de a răspunde greşit.

" Terapia ABA
1. Are la bază principii ştiinţifice dobândite în peste 50 de ani de cercetare pentru a putea preda comportamente adecvate şi pentru a reduce comportamentele problemă;
2. Se concentrează asupra predării sistematice în paşi mici a componentelor comportamentale:
- Totul este împărţit în etape mici;
- Răspunsurile corecte sunt urmate de o consecinţă (recompensă) care întăreşte comportamentul respectiv;
- Se oferă ajutorul care este necesar pentru a-l învăţa pe copil să înveţe.
3. Include Procedee Sistematice de Instruire
- Întărirea pozitivă;
- Proceduri de instruire discrete;
- Proceduri incidentale de predare;
- Modelare;
- Înlănţuire;
- Alegere şi preferinţă;
- Durata scurtă a şedinţelor;
- Analiza funcţională a comportamentelor problemă şi predarea alternativelor sociale adecvate;
- Se oferă mai multe ocazii de învăţare în etapele iniţiale ale dobândirii unei abilităţi noi;
- Abilităţile dobândite sunt în mod sistematic încadrate în rutinele naturale pentru a putea fi generalizate.
4. Insistenţa asupra anumitor aspecte fac învăţatul plăcut;
5. Îi învaţă pe elevi să deosebească diverşi stimuli;
6. Comportamentele inadecvate nu sunt încurajate. Se foloseşte analiza sistematică pentru a stabili exact ce evenimente funcţionează ca întăritori pentru acele răspunsuri;
7. Elevul este îndrumat să se implice în a da răspunsurile corecte minimalizând în acelaşi timp şansele de a răspunde greşit;
8. Şedinţele de predare se repetă de mai multe ori (iniţial în succesiuni rapide);
9. Sunt colectate date conform criteriilor specifice şi aşezate în grafic pentru a da o imagine cât mai clară a evoluţiei elevului;
10. Coordonarea şi durata dintre şedinţe sunt importante. Şansele de a pune în practică cunoştinţele dobândite şi consecinţele sunt stabilite la nivel individual;
11. Abilităţile rezultate sunt puse în pratică şi întărite în situaţii mai puţin structurate;
12. Răspunsurile simple sunt modelate sistematic pentru a fi adecvate vârstei. Copiii sunt instruiţi cum să înveţe din mediul lor natural;
13. Profesioniştii sunt instruiţi în ceea ce priveşte principiile de predare comportamentale pentru a implementa în mod eficient programele;
14. Consecvenţa este foarte importantă pentru a putea menţine câştigurile dobândite în urma aplicării metodei.

În al patrulea rând, eficacitatea programului pedagogic trebuie să fie frecvent evaluată, prin colectarea de date. Ţinând o evidenţă a răspunsurilor copilului la programul aplicat, profesorul poate stabili rapid dacă programul respectiv atrage rezultatele dorite şi poate aduce modificări în cazul în care aceste rezultate nu au fost obţinute. În cele din urmă, programul ar trebui să specifice modul în care abilitatea predată va fi generalizată/utilizată şi în cazul altor oameni şi locuri. Generalizarea reprezintă o parte extrem de importantă a oricărui porgram de predare. Fără de ea, copilul dumneavoastră poate învăţa să facă ceva foarte util într-un loc – la şcoală, de exemplu – însă nu şi în altă parte.

Numele abordării de predare pe care îl foloseşte un program este mai puţin important decât folosirea corectă a strategiilor de predare în sine. Toţi profesorii care crează programe educaţionale pentru copiii cu autism ar trebui să vă poată spune ce anume predau, motivele pentru care folosesc aceste tehnici şi modul exact în care ei evaluează eficacitatea modului lor de a preda. Informaţii referitoare la ce anume fac ei, modul în care o fac şi modalitatea prin care ne spun dacă ceea ce fac este eficient ar trebui să fie disponibile tuturor celor interesaţi şi profesioniştii ar trebui să decidă care sunt cele mai potrivite practici pentru educarea copiilor cu autism. Dacă un program nu întruneşte standardele, ar trebui să căutaţi un alt program pentru copilul dumneavoastră."

Text tradus din Children with Autism, A Parent’s Guide, edited by Michael D. Powers, Woodbine House, 2000

Daniela Martinescu, psiholog
Asociatia pentru interventie terapeutica in autism

---

Alte subiecte postate de Daniela Martinescu

Ce este autismul?

[Daniela Martinescu]

ABA (Applied Behavioral Analysis) = un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivaar Lovaas in anii 70, centrat pe ideea ca anumite comportamente ale copiilor apar sau nu apar in functie de mediu. Bazată pe teoriile comportamentale, ABA demonstraza ca schimband anumite conditii in mediu comportamentele copiilor se schimba în consecinţă.

Comportamente = reactii / raspunsuri ale organismului la anumiti stimuli.

SD = stimul discriminativ = cerinta care i se da copilului, comanda, contextul care declanseaza un raspuns din partea copilului.

Sitting = lectia, care consta intr-o serie de trial-uri din acelasi program. Dureaza in medie intre 3 si 5 minute.

Trial = unitatea de invatare in ABA care se compune din 3 parti: SD (comanda), R (raspunsul copilului), si SR (recompensa oferita in urma raspunsului).

Program = un complex de abilitati pe care copilul trebuie sa le invete (Potrivire, Verbe, Pozitii spatiale, Schema corporala, Imitare verbala etc)

Itemi = componentele unui program (Programul “Schema corporala” are urmatorii itemi: gura, cap, mana, ureche etc)

Prompt = ajutorul cel mai mic dar suficient care trebuie oferit copilului pentru ca acesta sa dea un raspuns corect.

Mass Trial (MT) = prezentarea in sitting a unui singur item de 5, 6 ori, max de 10, 12, de exemplu daca se invata obiectul “caiet”, in sittingul respectiv se va lucra doar itemul “caiet”.

Random rotation (RR) = prezentarea total aleatorie in sitting a itemilor invatati dintr-un program, fara vreo regula/tipar anume.

Receptiv = intr-un program receptiv copilul demonstreaza ca intelege limbajul prin raspunsuri corecte non-verbale.

Expresiv = un program expresiv cere copilului sa dea raspunsuri verbale.

Achizitie = un item masterat, un raspuns invatat. Un item nou introdus este considerat in curs de achizitie.

Distractor = un item asemanator cu cei in curs de achizitie care nu se targheteaza in programul respectiv. Distractorul trebuie sa fie necunoscut, sa nu atraga atentia copilului si se prezinta copilului odata cu itemul tinta.

Item masterat = un item se considera a fi masterat atunci cand copilul raspunde la el in 3 sittinguri corect in procent mai mare sau egal cu 80

[Daniela Martinescu]

La inceputul programului nimeni nu poate raspunde la aceasta intrebare, nici macar la mijlocul programului nu se poate stii unde este finalul. In functie de abilitatile dobandite de copil pe masura ce se deruleaza programul se poate da un prognostic, dar cu certitudine nimeni nu stie cand se incheie un program de terapie. Cert este ca autismul nu se vindeca, inca nu s-a gasit un tratament sau o terapie care sa vindece autismul, dar el poate fi depasit, intarzierile pot fi recuperate iar copilul poate ajunge independent daca urmeaza o interventie timpurie intensiva.

Uneori copilul incepe tarziu un program de terapie sau abilitatile lui sunt la un nivel foarte scazut si atunci copil are nevoie de terapie pe termen nelimitat, uneori pentru toata viata. Cand copilul nu reuseste sa dezvolte la un nivel acceptabil abilitati de comunicare (nu vorbeste sau nu comunica prin alte forme), de autoservire (nu mananca singur si/sau nu se descurca cu toaleta, nu se imbraca / dezbraca singur etc), cognitive (nu imita, nu potriveste obiecte, imagini, nu identifica / recunoaste culori, forme, cifre, litere ), motorii, sociale care sa ii permita sa se descurce in familie si in societate, el va avea nevoie de un insotitor permanent.

Cand copilul are autism inalt functional sau sindrom Asperger chiar daca intra in programul de terapie mai tarziu, spre 5, 6 ani, pana la intrarea in scoala (la 7 sau 8 ani) el poate recupera intarzierile in dezvoltare si se poate integra, fara insotitor, in scoala de masa. Un program de terapie bine facut, stimulator pentru copil il poate ajuta sa faca fata cerintelor specifice varstei, desi el va avea nevoie de consiliere in anumite etape ale vietii (la pubertate si in adolescenta).

Din fericire, si la noi tot mai multi copiii sunt diagnosticati devreme si incep terapia in jurul varstei de 2 ani. Si daca autismul nu este insotit de alte afectiuni, un program de terapie se poate incheia cu succes dupa 2, 3 ani. Cu cat mai mic este copilul cand incepe, cu atat mai mica este intarzierea in dezvoltare si cu atat mai usor se pot rezolva o parte dintre problemele de comportament si autostimularile. Copilul este mai usor invatat sa raspunda la nume, sa faca contact vizual, sa comunice si sa vorbeasca, sa-si ocupe timpul liber intr-un mod functional, sa ii imite pe cei din jur. Desi gradinita de obicei se parcurge cu insotitor, cel putin la inceput, copilul poate deveni independent si poate sa o termine facand fata cerintelor fara sa mai fie asistat.

In concluzie, un program de terapie ABA este un program de terapie pe termen lung, care poate sa dureze un an, sau 2, sau 3, sau 4, sau toata viata. Exista copii care invata foarte usor si se acomodeaza foarte bine programului – programul incheindu-se dupa un an sau doi, dar exista si copii care au tulburari asociate care impiedica invatarea si atunci programul dureaza mai mult si are rezultate mai slabe. Autismul nu se vindeca, dar se pot recupera intarziereile in dezvoltare si se pot rezolva multe din problemele copilului intr-un program devreme inceput si corect aplicat.
- Nu toti copiii ajung sa vorbeasca, dar pot sa-si insuseasca un sistem de comunicare (cu ajutorul imaginilor sau semnelor) cu care sa-si faca cunoscute nevoile, dorintele, sentimentele, sa impartaseasca bucurii, necazuri…
- Nu toti copiii ajung sa-si dezvolte abilitati normale de joc si socializare, dar pot sa-si rezolve in terapie unele probleme de comportament, autostimularile, stereotipiile, agresivitatea, astfel incat sa fie acceptati in societate.
- Nu toti copiii vor merge la gradinita si scoala neinsotiti, dar se accepta din ce in ce in ce mai mult copiii in scoli si gradinite asistati.

Dar sunt, si vor fi din ce in mai multi copiii care vor ajunge independenti dupa un an sau doi de terapie, care vor merge firesc la scoala si vor face fata solicitarilor mediului in care traiesc intr-un mod cat mai apropiat de cel normal.