Prin citire sau povestire, prin proiectie sonorizata a unor basme si povestiri copilului i se prezinta o lume in care are loc confruntarea intre bine si rau si, prin victoria binelui, copilul va capata nu numai o educatie morala, dar va intelege ca in viata exista situatii dificile, in care trebuie sa lupte si este invatat sa devina invingator. Basmul dezvolta imaginatia fregeda a copilului, o stimuleaza, il face sa descopere lumea il initiaza. Copiii descopera in basme si povestiri elemente specifice ale caracterului uman.
Basmele au fost aprofundat studiate din mai multe perspective: din punct de vedere istoric, antropologic, literar, psihanalitic, sociologic, lingvistic, artistic etc.
Structura basmului
Multe studii importante au fost realizate asupra structurii basmului. Vladimir I Propp insista asupra morfologiei basmelor si asupra radacinilor istorice ale basmelor cu zine, realizand lucrari impresionante in domeniu.
Structura basmului, ca instrument operativ in domeniul clinic, poate fi defasurata astfel:
• Inceputul basmului. Basmul incepe prezentand un numar de personaje si o situatie de echilibru (echilibru care de obicei isi arata deja caracterul precar) .
• Criza. Este faza centrala a basmului, in care problema ce constituie miezul povestii este prezentata cat se poate de clar; se precizeaza cine este protagonistul/a, care este problema de rezolvat, cine sunt aliatii pe care se poate conta, cine sunt dusmanii impotriva carora trebuie sa lupte si se dezvolta cu mijloacele naratiei toate formele de solutionare.
• Incheierea. Basmul se incheie cu si au traiti fericiti... ilustrand un nou echilibru, mai stabil si mai aducator de satisfactii decat cel din deschidere.
Basmele pot fi intelese, in sensul acesta, ca niste parcursuri de trecere de la un anumit tip de echilibru la un nou echilibru, temporar mai stabil.
Personajele basmului
Si in ceea ce priveste diversele personaje ale basmului si functia lor in ansamblul povestirii, din acelasi motive de aplicabilitate practica a metodei fabulatiei ca instrument terapeutic pot fi impartite in:
• Protagonsitul. Cel/cea care trebuie sa savarseasca o isprava.
• Aliatii. Persoane, animale, sau obiecte mai mult sau mai putin vrajite, care il ajuta pe protagonist la realizarea faptelor sale.
• Inamicii. Persoane, obiecte, dificultati si circumstante care constituie obstacolele in calea realizarii performantei protagonistului
Basmul si fabulatia in terapie
Se cere pacientului/ copilului sa inventeze chiar el, pe loc, un basm. Utilizand aceasta metoda pot fi aflate pretioase elemente informative in ceea ce priveste dificultatile si oportunitatile legate de un anumit moment al vietii noastre:
• daca basmul nascocit priveste un erou/o eroina care trebuie sa isi procure inainte de orice mijloace de supravietuire, principala sarcina a respectivei perioade din viata priveste structurarea unor baze solide ale eului, ale autonomiei personale si ale increderii in sine,
• in cazul in care basmul are drept scop sa se ajunga la o casatorie fericita, e priveste tema completarii propriilor valente feminine si masculine, rezolvarea dihotomiilor so conflictelor interiaoare ce se reflecta si in relatiile cu ceilalti.
• cand basmul indica drept scop doar dobandirea unei anumite capacitati superioare sau depasirea unei anumite incercari, el se refera de obicei la un parcurs de evolutie interioara, in sens strict.
tipul de basm pe care il nascocim in anuminte momente ale vietii ne spune unde suntem, in acea faza si care e principala tema cu care ne confruntam in perioada respectiva,
Alte subiecte postate de CONSTANTA VASILE
AGRESIVITATEA LA COPII
AGRESIVITATEA VERBALA
COMPORTAMENTUL VIOLENT LA ELEVI
VIOLENTA VERBALA, NON-VERBALA SI FIZICA ASUPRA FEMEILOR
VIOLENTA DOMESTICA
AGRESIVITATEA LA COPII
AGRESIVITATEA VERBALA
COMPORTAMENTUL VIOLENT LA ELEVI
VIOLENTA VERBALA, NON-VERBALA SI FIZICA ASUPRA FEMEILOR
VIOLENTA DOMESTICA
