Acum doi ani ma gandeam la o experienta inedita pentru mine : programasem o vacanta in SUA si cautam pe internet modalitati de a petrece cat mai interesant timpul petrecut acolo. Am gasit un program in care puteai sa sari cu parasuta din avion de la anumite altitudini singur sau cu cineva experimentat. Foarte palpitant, nu ? Ei bine am renuntat in momentul in care fiind in avion aproape de a ajunge la destinatie, pe panoul cu informatii arata altitudinea de unde, daca as fi optat pentru acest program ar fi fost punctul de salt. Am vazut undeva jos de tot orasul : autostrazile cu opt benzi pareau parca desenate pe o coala de hartie, cartiere de case care ti-ar fi incaput in palma, masinile parca erau furnici si acei zeci de kilometrii care ne desparteau de sol…. oare in cat timp i-as fi parcurs ? Mi-am imaginat cum ar fi daca nu ar fi geamul si as sari in gol…… nu-i asa ca ti se face un gol in stomac numai cand te gandesti ? si totusi sunt atati altii care au trait aceasta experienta, chiar si oameni in varsta sau cu disabilitati fizice, sunt persoane pentru care aceasta este modul lor de viata, totusi….
Sunt oameni care au frica de inaltime, inclusiv eu intr-o masura mai mare sau mai mica. Daca reusesti sa-ti invingi aceasta frica in momentul in care esti pe varful unui munte, pe teresa de la Turnul Eifel sau pe un pod deasupra unei prapastii, doar atunci vei putea sa te bucuri de panorama care ti se deschide in fata, sa simti ca esti liber, mai aproape de cer, mai aproape de Dumnezeu. Atata timp cat frica a pus stapanire in mintea ta nu vei reusi sa vezi nimic din toate astea dar si mai important nu vei putea sa simti. Frica este o limita impusa de tine.
Limite impuse de gandirea noastra. Exista totusi anumite limite pe care trebuie sa le respectam, daca vom sti exact care sunt acestea si le putem defini foarte clar atunci ne putem misca liber intre aceste limite.



