Se stie ca in general copiii fac mai mult ceea ce vad decat ceea ce li se spune. Copiii sunt mici “buretei” si ei preiau din jurul lor nu doar ceea ce ne-am dori sa vedem la ei, ci si reactii mai putin adaptative.
De exemplu, atitudinea parintilor in fata unui conflict este foarte importanta pentru copil. Si este importanta deoarece copilul observa modul in care parintele rezolva o anumita problema. Daca acesta raspunde cu agresivitate (fizica sau verbala) la ceea ce il deranjeaza, este foarte posibil ca si copilul sa raspunda in acelasi mod, pentru ca asa a invatat el ca se rezolva situatia.
Copilul isi poate forma un anumit mod de exprimare a ceea ce simte, a emotiilor sale daca sistematic parintele reactionat intr-un anumit fel. De exemplu, in cazul in care copilul traieste intr-un mediu in care sunt manifestate preponderent reactii de furie, atunci si imaginea copilului despre modul de relationare cu ceilalti va fi definita de agresivitate si emotii negative, ceea ce va aplica si el in modul sau de relationare, cu ceilalti copii sau cu adultii.
Poate inainte de a ne intreba cum putem schimba ceea ce nu ne place la copil, poate ar fi util sa ne gandim ce anume putem schimba la propria persoana. Poate ne-ar fi util sa ne gandim la ceea ce transmitem copilului prin modul nostru de a reactiona la evenimentele din jur. Pentru ca modul in care noi raspundem la lumea inconjuratoare devine un model pentru copil, iar noi ca parinti il invatam pe copil sa se exprime emotional si social, il invatam ceea ce nu-l invata nicio scoala si anume abilitati de “viata” pentru viata.
Articol realizat de Raluca Ispas, psiholog
Ispas Raluca si Ispas Valentin - Societate Civila Profesionala de Psihologie