Pentru a intelege ce se intampla cu persoanele care sufera de diverse forme ale tulburarilor de somn legate de respiratie trebuie sa specificam elementul definitoriu prezent in toate aceste cazuri:
fragmentarea somnului nocturn. Tulburarile de somn legate de respiratie apar pe fondul existentei unor anomalii de respiratie, ce-si fac simtita prezenta pe durata noptii. Astfel, cei afectati se trezesc deseori, incercand sa respire normal. Drept urmare, odata cu oboseala acumulata, somnolenta diurna incepe sa se faca simtita. Pot sa apara insomnii urmate deseori la trezire de cefalei suparatoare. Stim ca, dintre cei afectati de aceste tulburari, cei mai multi se adreseaza specialistului acuzand somnolenta excesiva intr-o masura mai mare decat somn fragmentat sau insomnii. In functie de cauza si simptomatologia prezente in aceste tulburari hipnice sunt descrise: sindromul de apnee obstructiva de somn (apnee hipnica de tip obstructiv - AHO), apnee hipnica de cauza centrala si apnee de tip mixt (sindrom de hipoventilatie alveolara).
Apnee hipnica obstructiva (AHO)
Este cea mai des intalnita dintre cele enumerate mai sus. Asa cum ii spune si numele aceasta aduce in prim plan existenta unui obstacol la nivelul cailor respiratorii superioare ce impiedica realizarea unei respiratii normale, eficiente. Cei afectati sufera numeroase momente de pauze respiratorii (apnee) pe durata noptii, in somn. Uneori nu decelam pauze respiratorii, doar respiratii superficiale, putin functionale, insuficiente pentru oxigenarea adecvata. In cazurile grave, pot ajunge la un numar ingrijorator de astfel de pauze, circa 400-500, cu durata scurta (secunde, de obicei 10-20 sec).
Ingrijorator este faptul ca, de cele mai multe ori, cei ce se confrunta cu aceasta problema, nu sunt constienti de ce se intampla. Ei ajung sa ceara sfatul specialistului in 2 situatii: pentru somnolenta excesiva sau adusi de partenerul ingrijorat de episoadele de apnee in somn ori deranjat de respiratia zgomotoasa a celui afectat.
In mod “clasic” persoana ce sufera de apnee hipnica obstructiva este supraponderala/obeza, de sex masculin, varsta medie sau inaintata, eventual fumatoare. Obstructia cailor respiratorii poate fi extrinseca sau intrinseca. Poate aparea compresia cailor respiratorii de diverse cauze: la persoanele cu exces ponderal, miscarile respiratorii nu sunt eficiente (mai ales in pozitie culcata cand creste presiunea din cavitatea toracica ca urmare a presiunii exercitate de tesutul adipos si de organele abdominale; mai rar cauza este data de malformatii craniofaciale sau tumori compresive in exteriorul/la nivelul cailor respiratorii; uneori boala pulmonara cronica obstructiva in faze avansate poate fi cauza de AHO).
In apneea hipnica obstructiva, episoadele diurne de somn sunt prelungite, survin in special in momentele de substimulare si deseori nu au rol revigorant. Apare in acest fel un cerc vicios: somn nocturn neodihnitor - somnolenta diurna- somn nereconfortant peste zi - accentuarea somnolentei. Centrii respiratori din creier responsabili de reglarea respiratiei nu sunt afectati in apneea hipnica obstructiva.
Sunt cateva aspecte ingrijoratoare ale AHO:
Riscul de moarte subita: creste direct proportional cu numarul si durata episoadelor apneice. Este influentat in mod direct de pauzelor respiratorii insa mai ales tulburarilor de ritm cardiac survenite secundar acestora. Este mai mare la cei care asociaza AHO si comorbiditati cardiovasculare. S-a dovedit utilitatea pierderii ponderale cu scopul de a diminua frecventa episoadelor din apneea hipnica obstructiva, implicit a riscurilor asociate (mai ales cel cardiovascular).
Somnolenta excesiva diurna, aparuta secundar somnului nocturn fragmentat de numeroasele episoade apneice, atrage dupa sine consecinte nefaste, potential periculoase: risc de accidente, scaderea productivitatii la locul de munca sau randament scolar diminuat, detresa sociala (intr-o prima etapa, ulterior emotionala), dificultati de concentrare si memorare, tulburari anxioase si/sau depresive, irascibilitate, cefalee matinala, oboseala “inexplicabila”, disfunctie erectila/scaderea libidoului etc.
Deseori, persoana afectata nu este constienta de ceea ce se intampla, asta deoarece pauzele respiratorii se produc in timp ce doarme. Somnul este fragmentat, insotit de zgomote deranjante (sforait, horcait, tresarit) pentru partener. Deseori, dupa luni de astfel de simptome, relatia parteneriala devine tensionata, se degradeaza.
Pierderea ponderala este cea mai eficienta metoda de a impiedica aparitia de noi episoade. In cazurile selectionate, afectiunile subiacente vor fi tratate (scadere ponderala, managerierea bolii pulmonare cronice obstructive, managementul oncologic al tumorilor, prevenirea/tratarea factorilor de risc cardiovasculari, consiliere pentru renuntare la fumat).
Articol realizat de Adina Madarasz, medic
