Logo DespreSuflet www.DespreSuflet.ro

Somnambulismul, tulburarea hipnica deambulatorie


SomnambulismulCand aud cuvantul “somnambul”, cei mai multi dintre noi au in minte o reprezentare clasica, cel mai probabil creata in urma vizionarii unui anume gen de filme: persoana in stare de aparenta inconstienta ce se ridica din pat, tine ochii inchisi, merge prin casa si face tot felul de lucruri “nepermise” sau “periculoase”. Este o reprezentare destul de sumara, insa, pana la un punct, in acord cu realitatea. Somnambulismul sau tulburarea hipnica deambulatorie face parte din familia parasomniiilor (termen generic folosit pentru tulburarile somnului caracterizate de producerea unor evenimente anormale, atipice pe durata acestuia).

Desi apare mai frecvent la copii (10% pana la 30% au cel putin un episod somnambulic pe durata vietii), somnambulismul nu ocoleste restul categoriilor de varsta. Insa, in cazul adultilor sau varstnicilor fara istoric de episoade deambulatorii in copilarie, trebuie sa excludem o eventuala cauza organica (de ex. o leziune a sistemului nervos central) sau un istoric de consum de substante.

Deoarece este un eveniment ce are loc in timpul somnului profund (non-REM, fara vise), este mult mai probabil ca manifestarile deambulatorii (persoana merge fara un scop precis, rataceste) sa apara in prima treime a noptii. Explicatia este legata de scaderea duratei somnului non-REM (somn profund cu unde lente pe EEG) si cresterea duratei somnului-REM (superficial, cu vise, unde rapide pe EEG) pe masura ce trece noaptea. La aceasta se adauga si faptul ca, in mod fiziologic, in timpul somnului-REM, apare o inhibitie a impulsurilor nervoase trimise catre muschii scheletici, impiedicandu-ne sa ne ridicam din pat si sa punem “in actiune” propriile vise.

Concret, noctambulul se ridica din pat in timp ce doarme, are un comportament motor automat ce frecvent este rutinier (rareori complex) si care in mod normal este rezervat exclusiv starii de veghe. De exemplu: clipeste, priveste imprejur, rataceste prin casa sau merge la toaleta; se ridica in sezut si ramane in pat; poate sorta lucruri, se poate imbraca sau poate sa vorbeasca, dand raspunsuri mai mult sau mai putin in acord cu intrebarile interlocutorului, de obicei automate; !!! atentie la situatiile potential periculoase (rare) - iese din casa, conduce, manevreaza anumite utilaje sau arme etc.

Somnambulul nu este constient de ceea ce se intampla pe durata episodului deambulator (executa in mod automat anumite actiuni), prezinta vigilitate scazuta si nu poate fi trezit cu usurinta, avand o slaba reactivitate la stimuli externi. Episoadele de deambulare au durata scurta, sunt rememorate cu dificultate sau pur si simplu nu-si poate aminti ce a facut pe durata acestora (este amnezic). Uneori poate sa apara o stare de confuzie imediat dupa episodul deambulator, cu durata scurta.

Electroencefalograma indica deseori activitate cerebrala cu unde delta (caracteristice fazelor de somn profund) de voltaj crescut, ce preced episodul si persista in cursul trezirii. La inceputul episodului pot sa apara unde alfa (care in mod normal semnifica trezirea din somn). Deseori activitatea EEG este artefactata de miscarile persoanei somnabulice, pe durata episodului.

Prevalenta acestei afectiuni este mai mare in cazul copiilor, cel mai probabil din cauza unei imaturitati/intarzieri de dezvoltare a sistemului nervos central. Studiile arata ca numarul episoadelor deambulatorii scade odata cu inaintarea in varsta, lucru care confirma ipoteza imaturiitatii neuronala.

Principala problema pe care o ridica tulburarea deambulatorie este potentialul ei de periculozitate, cu eventualele implicatii medico-legale. Frecvent persoanele afectate nu cer ajutor pana in momentul in care acestia sau apartinatorii se confrunta cu situatii potential periculoase: pot parasi casa iesind din zona de siguranta, pot conduce sau folosi diverse arme, se pot lovi sau pot rani o alta persoana etc. Pentru ca nu sunt constienti de ceea ce li se intampla, frecvent unul din apartinatori va fi cel care solicita ajutorul specialistului. In anumite situatii se impun masuri de securizare a spatiului de dormit (zabrele la usi si ferestre, sisteme de alarma, capitonarea mobilei, folosirea unor sisteme de blocare a usilor, purtarea castilor de protectie etc).
Uneori, somnambulismul se poate asocia cu alte parasomnii: cel mai frecvent teroarea in somn sau cosmaruri, caz in care creste potentialul de periculozitate.

Care sunt cauzele acestei manifestari? La aceste intrebari medicina nu da un raspuns concret. Exista ipoteze legate de perturbarea ritmului circadian si anumiti hormoni de stres, dovediti ca sunt secretati in exces in cazul somnambulicilor. Ar mai putea fi implicate: cresterea temperaturii corporale (febra), deficitul de magneziu, orarul neregulat de somn, consumul de alcool, sedative sau anumite medicamente (tranchilizante, anestezice, neuroleptice, antidepresive, antihistaminice) cu actiune sedativa ce scad excitabilitatea SNC, “promovand” somnul profund.

Articol realizat de Adina Madarasz, medic

Tulburari de somn - data postarii: 2013-11-13 13:48:17

Tulburari de somn - 13 articole

Psihologie - Citeste si...



Curs valutar

05.12.2016

1 EUR 4.5027
1 USD 4.2303

Indice masa corporala
Greutate [kg]
Inaltime [cm]


Gaseste-ne pe Facebook


Psihologie    Servicii Psihologice    Cabinete Psihologice    Asociatii Psihologice    Dezvoltare Personala    Biblioteca Online    Contact    Forum

Powered by SC REFRAMING SRL

Copyright 2016 DespreSuflet.
Toate drepturile asupra site-ului www.despresuflet.ro apartin SC REFRAMING SRL.
Reproducerea integrala sau partiala a textelor din orice pagina a site-ului www.despresuflet.ro
este posibila numai cu acordul prealabil scris al SC REFRAMING SRL.
Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii.

DespreSuflet Logo RSS        DespreSuflet Logo Sitemap               Psiholog in Bucuresti Logo