Logo DespreSuflet www.DespreSuflet.ro

tulburari-de-somn
Somnul si revigorarea organismului

Somnul este esential pentru sanatate si pentru obtinerea unei stari de bine, fiindca prin somn organismul reuseste refacerea resurselor consumate ca urmare a derularii unor activitati fizice sau psihice.
Privarea de somn pe perioade lungi de timp conduce la deteriorare semnificativa, observabila la nivel de limbaj (ne pierdem coerenta, apare lentoare in evocarea cuvintelor), la nivel motoriu (ne miscam incet, timpul de reactie este crescut, mobilitatea scade, apar dureri la nivelul muschilor), la nivel cognitiv (dificultati: in concentrare, in evocarea unor amintiri, in procesarea informatiilor). Pot aparea halucinatiile, sensibilitate la frig, obezitate, dureri de cap, tremuraturi la nivelul membrelor etc.
De asemenea, cand somnul este insuficient sau lipseste in mare masura, ne enervam mult mai usor, fapt ce conduce la imposibilitatea de a gestiona cu calm conflictele. Intram mult mai usor in controverse fara miza si tindem sa fim agresivi cu cei din jur, cand nu impartasesc opinia noastra.
Lipsa somnului se mai asociaza cu depresie, slabirea a imunitatii organismului, crestere a sensibilitatii la durere, slaba coordonare intre ochi si mana etc.

Ce este somnul?

Somnul este o stare fiziologica periodica pe parcursul careia organismul intra intr-un repaus aparent (suprimarea temporara a constientei) in relatia cu mediul inconjurator, cu exceptia functiilor vitale de baza (de exemplu, respiratia). In timpul somnului, are loc o scadere a temperaturii corporale cu aproximativ 0,5 grade Celsius, functile secretorii sunt diminuate (mai putin rinichiul) si se remarca relaxarea musculara (fapt ce ne ajuta sa ramanem in pat, chiar daca visam ca alergam).
Desi somnul ofera aparenta de indisponibilitate pentru mediul inconjurator, el este totusi un proces dinamic si, cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), pot fi observate modificarile undelor cerebrale.

Tipurile si stadiile somnului

Prin masurarea activitatii electrice a creierului din timpul somnului au fost identificate modificari fiziologice foarte clare care au loc atunci cand dormim. Aceste modificari sunt recunoscute prin aparitia pe electroencefalograma a diferite tipuri de unde, care arata cat de profund sau de aproape de starea de veghe este somnul. Astfel, s-a constatat ca somnul este de doua tipuri: somnul lent “ortodox”, in care activitatea cerebrala este lenta si nu exista miscari rapide ale globilor oculari (somnul NREM); somnul paradoxal, in care exista activitate cerebrala activa si miscari neregulate, foarte rapide ale globilor oculari (somnul REM). Pe parcursul somnului REM se produc visele.

Ciclurile somnului

Cand dormim aceste stadii sunt ciclice, in somnul timpuriu (cel de inceput) se deruleaza toate stadiile, timpul alocat somnului REM dureaza foarte putin, 5-10 min, pe cand cel alocat stadiilor 3, 4 este mult mai lung, insa cu cat se avanseaza in noapte creste somnul REM si predomina stadiile 1, 2 de somn NREM. Un ciclu de somn dureaza aproximativ 60-90 minute, iar pe parcursul noptii trecem prin 4-6 cicluri de somn.

Ritmul circadian

Patternurile somn - veghe, veghe pasiva - veghe activa (ritmul circadian) sunt reglate de ceasul intern al organismului (ceasul biologic). Dar, in lipsa indiciilor externe, lumina si intunericul, precizia ceasului intern este afectata, iar ritmul circadian poate sa cresca la aproape 25 de ore.
Totusi, cantitatea de somn necesar in fiecare noapte difera de la persoana la persoana, dar media este de sapte ore si jumatate, opt ore. Unele persoane insa dorm doar 4-6 ore si se simt odihnite, iar altele au nevoie de 9 ore.
Nou-nascutii dorm in primele luni de viata mai mult de 2/3 din cele 24 de ore, dar cu cat cresc necesarul de somn scade, iar in jurul varstei de 6 ani, deja 8 ore de somn sunt suficiente. O data cu inaintarea in varsta, cam pe la 50, 60 de ani, modelul de somn se modifica, scade intervalul de timp alocat stadiilor de somn profund, sau nu se mai ajunge in stadiile 3 si 4.

De ce avem nevoie de atata somn?

Alocam somnului cam o treime din viata noastra. Desi remarcam de fiecare data ca ne simtim revigorati dupa un ciclu de somn, totusi inca nu intelegem care sunt mecanismele care conduc la refacerea resurselor de energie si cum se desfasoara acest proces. De ce are creierul nostru nevoie de atata somn? Inca nu exista un raspuns la aceasta intrebare, desi sunt mai multe teorii in legatura cu acest aspect:

a) Somnul ca instrument de procesare a informatiilor
Exista studii care afirma ca in timpul somnului are loc procesarea, sortarea si consolidarea informatiilor adunate pe parcursul zilei. Se formeaza noi retele neuronale, adaptate pentru informatiile adunate, sau sunt intarite retelele formate anterior.

b) Somnul ca proces de reparare a celulelor
Aceasta teorie pleaca de la faptul ca in timpul starii de veghe are loc procesul natural de oxidare, proces prin care radicalii liberi (fragmente moleculare care au un numar impar de electroni, in cautarea lor de a forma electroni perechi, ajung sa cauzeze deteriorari semnificative) distrug celule, proteine si chiar ADN, in lipsa protectiei oferite de antioxidanti. Somnul ofera creierului ragazul necesar de a repara ceea ce s-a distrus.

c) Somnul ca adaptare prin inactivitate
Teoria propusa de Jerome Siegel, specialist in neurostiinte la UCLA, spune ca somnul s-ar putea sa nu fie deloc o necesitate fiziologica pentru animale, ci ca de fapt s-a pastrat ca urmare a beneficiilor evolutive: optimizarea comportamentului, conservarea energiei. Astfel, acestea sunt protejate in fata pericolelor. Raportandu-se la durata destul de variata a somnului in regnul animal, Siegel sugereaza ca mai degraba factorii de ecologie decat nevoile biologice dicteaza timpul si durata de somn pentru diferite specii de animale.
Ce stim in mod sigur este ca cei mai multi dintre noi se confrunta pe parcursul vietii cu diverse perturbari ale somnului (nu mai este la fel de odihnitor, e nevoie de un interval de timp mai lung pentru revigorare, dereglari din cauza diferentelor de fus orar etc.).

Tulburarile de somn conform DSM - IV
In DSM – IV (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale) tulburarile de somn sunt impartite in 4 sectiuni:

I. Tulburari de somn primare
a) - dissomnii (anomalii in cantitatea, calitatea si reglarea somnului)
b) - parasomnii (caracterizate prin comportament anormal sau evenimente fiziologice care apar in asociere cu somnul, cu stadiile specifice somnului sau cu alternanta veghe - somn)

a) Disomniile:
- insomnia primara;
- hipersomnia primara;
- narcolepsia;
- tulburarea de somn in legatura cu respiratia;
- tulburarea ritmului circadian al somnului;
- disomnia fara alta specificatie.

b) Parasomniile:
- cosmarul;
- teroarea de somn;
- somnambulismul;
- parasomnia fara alta specificatie.

II. Tulburarea de somn in legatura cu alta tulburare mentala
- adesea este vorba de o tulburare afectiva sau de o tulburare anxioasa.

III. Tulburarea de somn din cauza unei conditii medicale generale
- rezulta din efectele fiziologice directe ale unei boli asupra ritmului veghe – somn.

IV. Tulburarea de somn indusa de o substanta
- rezulta din uzul concomitent al unor substante (inclusiv a medicamentelor) sau incetarea recenta a folosirii acestora.

Tulburari de somn - data postarii: 2012-04-05 15:20:31

Tulburari de somn - 13 articole



Curs valutar

05.12.2016

1 EUR 4.5027
1 USD 4.2303

Indice masa corporala
Greutate [kg]
Inaltime [cm]


Gaseste-ne pe Facebook


Psihologie    Servicii Psihologice    Cabinete Psihologice    Asociatii Psihologice    Dezvoltare Personala    Biblioteca Online    Contact    Forum

Powered by SC REFRAMING SRL

Copyright 2016 DespreSuflet.
Toate drepturile asupra site-ului www.despresuflet.ro apartin SC REFRAMING SRL.
Reproducerea integrala sau partiala a textelor din orice pagina a site-ului www.despresuflet.ro
este posibila numai cu acordul prealabil scris al SC REFRAMING SRL.
Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii.

DespreSuflet Logo RSS        DespreSuflet Logo Sitemap               Psiholog in Bucuresti Logo