Abordarea terapeutica a tulburarilor de personalitate este mult mai nuantata, data fiind natura egodistonica a acestora, care face dificila interventia si implica din partea terapeutului o experienta de viata bogata si indelungata de psihoterapie. Terapeutul trebuie sa actioneze cat mai natural si, totodata, profund iteresat de schimbarea pacientului. Aceasta problema – a schimbarii – trebuie sa fie prezentata ca o posibilitate implicita si inerenta actului terapeutic.
La inceputul tratamentului trebuie evitate interpretarile si clarificarile, insa confruntarile sunt benefice, organizate intr-un mediu suportiv si utilizand metoda socratica, poate servi mai bine decat sfaturile si interpretarile dinamice (J.C.Perry, G.E. Vaillant, 1989).
De asemenea, modelul cognitiv al tulburarilor de personalitate realizat de Young (1990) este centrat pe conceptul de schema cognitiva dezadaptativa specifica perioadei copilariei, deosebindu-se de cea a lui Beck, sub urmatoarele aspecte:
- autorul acorda o importanta deosebita schemelor cognitive dezaptative timpurii;
- subliniaza importanta proceselor care contribuie la mentinerea rigiditatii schemelor;
- analizeaza istoria vietii pacientului pentru a explica modul de formare a schemelor disfunctionale si utilizeaza datele obtinute in cadrul demersului psihoterapeutic;
- acorda un rol deosebit laturii afective in cursul terapiei.
Beck si colaboratorii (1979), insista asupra a patru aspecte fundamentale:
1.Schemele dezadaptative timpurii.
2.Procesul de mentinere a schemelor prin intermediul distorsiunilor informatiilor.
3.Procesul de evitare a schemelor disfunctionale.
4.Procesul de compensare a acestora.
In privinta eficacitatii comparative a diferitelor metode de psihoterapie, se estimeaza ca psihoterapia dimanica, terapia de familie si terapia cognitiv-comportamentala sunt la fel de eficiente in multe domenii ale vietii pacientului.
Totodata, terapia psihofarmacologica si-a demonstrat eficienta, in special atunci cand tulburarea se complica prin dezvoltarea unei depresii, a unor stari anxioase, manifestari somatice sau controlul izbucnirilor clastice sau autodestructive.
Articol realizat de Liliana Neagu, psiholog
