Reprimarea furiei este o modalitate nesanatoasa de a gestiona o situatie daca in contextul respectiv emotia aparuta se justifica. Exista insa persoane care cred despre furie ca este o emotie nepotrivita, negativa, iar exprimarea ei nu este tocmai adecvata, justificand parerea lor prin faptul ca educatia ne ofera resursele necesare de a o inhiba. Totusi, prin reprimarea furiei, nu-i permitem organismului sa genereze un raspuns adaptativ, fapt ce poate conduce la declansarea unor tulburari psihice: anxietate, depresie; a unor boli somatice; sau a unor reactii nepotrivite, cand exista o perioada mai lunga de acumulare a tensiunii emotionale.
Cand este furia o emotie negativa?
Furia este o emotie negativa daca: este disproportionata in raport cu contextul; se manifesta intr-o conjuctura diferita de cea care a condus la aparitia ei; apare ca efect al contaminarii.
Furia ca emotie disproportionata in raport cu contextul
“Picatura care umple paharul” - cu totii suntem familiarizati cu aceasta expresie si probabil ca unii dintre noi chiar isi amintesc situatii in care au tot acumulat, ignorand sau trecand cu vederea anumite momente neplacute, spunand ca doar de data asta accepta ceea ce s-a intamplat. Numai ca “doar de data asta” s-a transformat intr-un sir de evenimente, in care scenariul s-a tot repetat pana cand ceva, poate nesemnificativ altadata - “picatura”, a determinat o criza in care furia s-a manifestat cu o forta neasteptata si neinteleasa de cei din jur.
Un exemplu relevant este cazul unei femei, abuzate fizic si verbal ani de-a randul, care, intr-o zi, si-a injunghit mortal barbatul pentru ca ... sforaia! Furia reprimata de-a lungul timpului a izbucnit in cele din urma cu consecinte nefaste pentru cei doi parteneri de viata. Comportamentul pasiv al femeii, probabil ca urmare fie a unor prejudecati, fie a convingerii ca nu are de ales, a culminat intr-un acces de furie care a blocat orice control.
Furia ca emotie care se manifesta intr-o conjuctura diferita de cea care a condus la aparitia ei
Deseori, furia reprimata se revarsa asupra unor persoane care nu au nimic de-a face cu ceea ce a generat-o, de cele mai multe ori fiinte fara aparare: copii, animale.
Unii parinti, si nu putini la numar, sub povara grijilor din fiecare zi, suparati ca asteptarile lor nu se confirma, ca visele li se destrama si ca trebuie sa renunte la satisfacerea unor dorinte, ajung sa vada in copiii lor sursa neimplinirilor si a neajunsurilor. Asa ca, iubirea neconditionata datorata copiilor este inlocuita de “altoirea cu ciomagul”, domolindu-si astfel furia iscata de prea multe frustrari.
Tot la fel de dese sunt si cazurile in care profesorii, suparati din cauza umilintelor la care sunt supusi in fiecare zi, isi varsa naduful pe micutii dornici de a-si consuma energia varstei. Furia lor, in loc sa vizeze sistemul care-i ingenuncheaza, se indreapta spre cei care nu fac altceva decat sa se comporte adecvat varstei lor.
De asemenea, mediul organizational este in diverse situatii un teren propice aparitiei unor conflicte intre membrii sai, deseori la baza aflandu-se nemultumirile angajatilor care sustin ca nu se simt destul de apreciati, ca realizarilor lor sunt minimalizate sau nerecunoscute etc. Dar, pentru ca exista reguli clare, iar incalcarea acestora le-ar periclita locul de munca, nimic nu perturba functionarea procesului de munca, insa tensiunea se acumuleaza, fiind dusa acasa, in familie, dupa terminarea programului. Aici, toate frustrarile ies la iveala, furia indreptandu-se din nefericire spre cei care nu au alta vina decat aceea ca sunt membri ai aceleiasi familii.
Furia ca efect al contaminarii
Cand cineva tipa la noi, tendinta este sa ridicam la randul nostru tonul, desi ceea ce avem de spus poate fi transmis pe un ton calm, linistitor. Si totusi, nu facem asa, ba dimpotriva intram in jocul replicilor tipate, crezand ca cine tipa mai tare are castig de cauza. Si, chiar daca la inceputul discutiei nu aveam niciun motiv sa fim iritati, incetul cu incetul am reusit sa escaladam un conflict, fiind contaminati de furia celuilalt.
Un alt exemplu de furie ca efect al contaminarii poate fi observat in grupurile de suporteri de pe marile stadioane. Cu cat este mai mare numarul celor care se manifesta violent cu atat mai usor sunt atrasi in interiorul grupului indivizi care pana atunci avusesera un comportament normal. Ei se incarca de la energia grupului, in cele din urma nemaiexistand nicio diferenta intre furiosi si non-furiosi. Cu totii devin o masa compacta, deindividualizata, care elimina orice inhibitie si permite naturii animalice sa se manifeste fara teama de evaluare, de autoevaluare sau de normele sociale, indiferent de sursa furiei.
Da, cu certitudine, furia reprimata este o bomba cu ceas, intotdeauna vine un moment cand explodeaza si, cu cat ai pus mai multa munitie, cu atat efectele vor fi mai dezastruoase.
Cum sa facem ca furia sa devina o emotie sanatoasa?
Furia apare ca raspuns la ceva despre care credem ca este o nedreptate la adresa noastra. Reprimarea furiei are loc atunci cand ne temem de posibile repercusiuni din partea celui care ne-a infuriat. Dar, constientizarea faptului ca, mai devreme sau mai tarziu, insasi reprimarea va conduce la consecinte neplacute ar trebui sa fie un motiv temeinic de a nu lasa tensiunea emotionala sa se acumuleze, dar si de a nu permite ca cei care suporta consecintele sa fie tocmai persoanele care ne sunt dragi si pe care de altfel dorim sa le tinem departe de problemele noastre.
Pentru a transforma furia intr-o emotie sanatoasa este indicat sa urmam aceste etape:
1. Discutam cat mai repede despre problema care ne supara, fara sa lasam timpul sa treaca si astfel alte probleme sa se acumuleze.
2. Abordam problema direct cu persoana responsabila de comportamentul generator de furie.
3. Ii explicam sursei generatoare de furie de ce consideram ca fiind o nedreptate ceea ce a facut sau ce a spus, oferind un feedback la comportament, ci nu la persoana.
4. Ne exprimam foarte clar si ne asiguram ca celalalt a inteles motivul iritarii noastre, dar fara a-i impune punctul nostru de vedere.
De exemplu:
1. Problema - colegul a obtinut o avansare pe care mi-o doream eu si chiar credeam ca o meritam.
2. Abordarea problemei cu cel despre care cred ca mi-a facut o nedreptate
“Sunt dezamagit si furios in acelasi timp pentru ca ati luat decizia de a-mi refuza avansarea dorita, oferindu-i-o colegului meu. Probabil ca ati avut motivele dvs, dar in acest moment eu nu le inteleg, fapt ce ma face sa fiu si mai furios. Sunt de asemenea foarte furios pentru ca stiati ca-mi doresc aceasta avansare, iar rezultatele obtinute ma desemnau ca persoana cea mai potrivita de a primi avansarea.”
3. Care sunt factorii care ma determina sa cred ca sunt nedreptatit
“Consider ca decizia dvs prin care mi-ati refuzat avansarea este una nedreapta prin prisma faptului ca m-am implicat activ in toate sarcinile pe care mi le-ati delegat. Rezultatele pozitive au fost semnificative la nivel de venituri obtinute. M-ati laudat pentru performantele mele si m-ati incurajat sa urmez aceasta linie.”
4. Verific daca mesajul meu a ajuns corect la celalalt
Faptul ca verbalizam cum ne simtim nu atrage neaparat si rezolvarea situatiei intr-un mod favorabil noua, dar ne ajuta sa ne relaxam si sa trecem mai usor peste o situatie care ne creeaza disconfort.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu, psiholog
