Emotiile sunt raspunsul nostru afectiv la tot ceea ce ne inconjoara. Desi de multe ori neglijate, emotiile sunt legitimatia cu care ne prezentam in lume si, in functie de cat de bine sau mai putin bine ne exprimam aceste emotii, suntem linistiti si impliniti, avem relatii armonioase, reusim in ceea ce ne propunem. Sau nu! Suntem priviti si, de multe ori, etichetati, in functie de reactia noastra emotionala.
Avem raspunsuri emotionale la aproape tot ceea ce ne inconjoara. Din pacate, cu greu a fost luata in considerare ponderea emotiior in sanatatea psihica, fizica, relationala, profesionala. Ceea ce ne ingreuneaza cel mai mult sufletul nu sunt neaparat lipsa banilor, esecurile, pierderile, ci necunoasterea a ceea ce se intampla cu noi, din punct de vedere afectiv, in aceste cazuri (poate frica de singuratate, lipsa importantei personale, durerea neputintei, tristete si multe altele).
Emotiile pe care le avem apar ca urmare a unui tipar de gandire, iar modalitatea lor de exprimare duce la anumite comportamente. De exemplu, daca un copil bolnav a fost lasat la spital si ingrijit doar de doctori si asistente, imbracati in halate albe, fara nici un fel de sprijin familial, el poate dezvolta, ca adult, o lipsa de incredere in cuvintele persoanelor imbracate in alb. Acest sentiment are o mare influenta asupra lui, evitand sa caute ajutor medical, oricat de grave ar fi simptomele sale. Din acest punct de vedere, e necesar reactualizam, in diverse etape ale vietii de adult, informatiile pe care le pastram in memorie si care nu ne mai sunt de folos in prezent. Si, mai ales, sa fim suficient de curajosi
sa ne uitam la adevarata cauza a lipsei de incredere care, in cazul de mai sus, nu are legatura cu medicii.
Esecul in a exprima emotiile este din cauza unei frici, inconstiente, ca actiunea careia ii este asociata acea emotie sa nu duca la un rezultat de care omului ii este groaza. De exemplu, in anumite familii, furia fata de un adult duce la o pedeapsa severa din partea acestuia. Sau, a solicita, cu lacrimi, ajutor si alinare poate sa aiba ca rezultat umilinta si respingerea.
Astfel ca, mai tarziu, adultul nu-si va arata niciodata nevoia de alinare sau o va cere in permanenta, de la toata lumea. In primul caz, reprimarea nevoii poate duce la lipsa dorintei acestui adult de a oferi cuiva alinare. In al doilea caz, adultul coplesit de aceasta nevoie nu va putea oferi nici el. Si intr-un caz si in celalalt, ambii vor fi din nou respinsi si se vor simti, din nou, umiliti. Si raman in acest cerc vicios din care nu pot iesi decat in situatiii extreme: accidente, boli grave, pierderea unei persoane foarte dragi.
Astfel ca, unii oameni: fie se identifica excesiv cu emotiile lor, fie nu se identifica aproape deloc, reprimand sau negand orice emotie ar aparea.
Nu inseamna sa ne judecam sau sa-i judecam pe ceilalti daca sunt prinsi in aceste stari. Inseamna sa incepem sa cunoastem, sa vedem care sunt emotiile, ce se intampla cu noi cand le traim, cum le traim, cum ne afecteaza fizic, care este cauza lor si ce putem sa facem acum. De obicei, simpla constientizare e suficienta pentru inceput. Adultul face un prim pas important, fara de care nu se poate porni pe drumul vindecarii, daca realizeaza urmatoarele: “Da, mi se intampla sa fiu furios si acest lucru ma blocheaza” sau “da, cer prea multa alinare….parca as fi un copil”.
De multa vreme, stiinta a demonstrat legatura intre emotii si nivelul de sanatate fizica, insa lumea medicala a inceput sa se uite cu mai multa seriozitate la acest lucru in ultimele decenii.
De exemplu:
-
Cand esti stresat, organismul degaja diversi hormoni care pun corpul in alerta ajutandu-l sa ia decizia de “lupta sau fugi”. Daca aceasta stare dureaza mai mult timp, incepe sa se simta oboseala, apare tristetea, scade acuratetea gandirii si miscarilor, iar memoria este afectata. Daca stresul devine cronic, pot aparea diabetul si bolile cardiovasculare.
-
In cazul furiei, exprimate excesiv sau reprimate, sangele circula mult mai rapid, inima isi inteteste bataile, totul clocoteste in interior. Aceasta stare prelungita sau aparuta foarte des poate duce la atacuri cerebrale, stop cardiac si chiar cancer.
-
Depresia, pesimismul si apatia scad nivelul serotoninei si dopaminei. Acesta poate fi motivul pentru care
aproape jumatate din pacientii cu depresie sufera de dureri
musculare, osoase, de cap.
-
Gelozia – este una dintre cele mai puternice si dureroase emotii, precum si cea mai grea de controlat. Gelozia este un amestec de furie, frica si stres. Ca urmare apare hipertensiunea, nivelul de adrenalina creste, imunitatea scade, bataile inimii se intetesc, creste anxietatea.
Emotiile de baza sunt: frica (impreuna cu nesiguranta), furia, durerea, tristetetea, rusinea, dezgustul, dispretul, bucuria, fericirea, surprinderea.
Nu este “rau” cand ne exprimam toate aceste emotii, in mod adecvat. Conform lui Franz Rupert, exista notiunea de frica sanatoasa care ne avertizeaza despre pericolele reale. Exista si o furie sanatoasa care ne ajuta sa formulam ingrijorarile si sa stabilim granitele personale, iubirea sanatoasa este atenta, dar nu posesiva. O rusine sanatoasa tine, in limite acceptabile, comportamentul social sau sexual.
Astazi, dincolo de ceea ce facem, de contributia noastra la progresul acestei lumi, a devenit mult mai important sa aratam si cine suntem, sa ne aratam fara prea multe masti, fara a avea ca unic scop “sa dam bine in fiecare moment”. A devenit important sa invatam sa ne aducem aminte de vulnerabilitate, bunatate, compasiune, sprijin, afectiune, iubire, calitati pe care le avem dintotdeauna in noi si, din pacate, nu le-am mai folosit din cauza fricii de a nu fi considerati slabi si neajutorati.
"Nu poate exista o transformare a intunericului in lumina si a apatiei in miscare fara emotie." C. G. Jung
"Acesta este unul dintre marile secrete ale vietii - sa-ti vindeci sufletul prin intermediul simturilor si simturile prin intermediul sufletului." Oscar Wilde
Articol realizat de Adela Mihalcea, psiholog
