Impactul negativ al tulburarilor depresive se face resimtit asupra multor afectiuni somatice, cum ar fi bolile cardiovasculare, tumorile maligne, diabetul, chiar si HIV-SIDA. Aparitia simptomatologiei depresive complica de foarte multe ori tabloul bolii la o persoana care are deja o afectiune neurologica. Dintre bolile neurologice cunoscute dementa Alzheimer, accidentele vasculare (risc inalt!), epilepsia, scleroza multipla, Parkinsonul asociaza ca si comorbiditate depresia. Ca urmare a acestor asocieri, posibilitatea ca boala sa evolueze intr-un mod favorabil scade simtitor. Prognosticul se inrautateste si mortalitatea este mai mare fata de cazurile izolate (doar depresie sau boala neurologica).
In general, este dificil ca o persoana ce are o tulburare depresiva si o afectare neurologice sa indeplineasca toate conditiile pentru a se putea pune un diagnostic de episod depresiv, asa cum sunt ele prezentate in manualele de statistica si diagnostic. Persoanele care sunt in aceasta situatie au deseori simptome depresive atipice. Acestea sunt afectele emotionale exagerate si asa-numitele “reactii catastrofice”.
Afectele emotionale exagerate apar sub forma unor “explozii” afective, din cauza lipsei de continenta a emotiilor, au accese bruste de plans sau ras, nejustificate situational. Cauza este afectarea bulbara (zona din creier situata intre cortex si maduva spinarii).
Reactiile catastrofice sunt episoade bruste de agresivitate sau agitatie, care alterneaza cu dispozitie depresiva. Apar in special in accidentele vasculare. Simptomatologia depresiva sau anxioasa din tulburarile neurologice apare cel mai frecvent reactiv (situational).
Depresia post accident vascular are o prevalenta de circa 35-50% si apare in general dupa 3-6 luni de la evenimentul vascular (“atac cerebral”). Simptomatologia persoanei afectate va fi similara celei din episoadele depresive pe care le fac varstnicii cu apatie, distractibilitate, deficite cognitive si retard psihomotor. Cu alte cuvinte, apare un aspect de boala pseudodementiala (falsa dementa). Persoana afectata manifesta o stare de dezinteres fata de lumea exterioara, energie vitala diminuata, este neatenta, prezinta lentoare ideativa si dificultati de concentrare si memorare. Apare accentuarea simptomatologiei vegetative cu modificari ale ritmului somn-veghe, modificari ale apetitului si oboseala. Unele persoana pot avea asa-numitul tablou de depresie vasculara. Aceasta se intampla la cei cu numeroase accidente vasculare mici in antecedente, de care uneori nici nu sunt constienti (varsta debut 60-65 ani).
Simptomele din dementa vasculara constau in modificari dispozitionale, cu adevarate “furtuni” de emotii, afectare cognitiva, anomalii neurologice, afectarea functiilor executive cu implicatii pe ingrijire si functionalitatea zilnica (persoana afectata are mari dificultati in a se ingriji si gospodari), cu scaderea capacitatii critice asupra conditiei de boala.
Depresia post accident vascular are impact negativ major asupra prognosticului si recuperarii pacientilor neurologici, crescand mortalitatea in randul acestora. Stiindu-se impactul pe care depresia il are asupra sanatatii cardiovasculare, se intelege de ce tratamentul in depresia post accident vascular trebuie sa fie concentrat pe obtinerea remisiunii complete, cu vadite imbunatatiri asupra prognosticului bolii neurologice si cardiovasculare asociate. In acest fel scade riscul de hipertensiune arteriala, diabet zaharat, boala coronariana, aritmii, obezitate, conducand la micsorarea probabilitatii de a face accident vascular.
Ce poate fi facut?
Este important ca medicul sa recunoasca depresia ce apare in bolile neurologice ca o expresie a suferintei cerebrale si nu neaparat ca un proces reactiv. Deseori, tulburarile depresive asociate afectiunilor neurologice pot obtine beneficii maxime din alaturarea treatament antidepresiv - psihoterapie. Au fost publicate numeroase studii care au stabilit eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale in tulburarile depresive sau anxioase. Atat medicul cat si terapeutul trebuie sa vada relatia stroke-depresie ca fiind bidirectionala si sa actioneze in consecinta.
Articol realizat de Adina Madarasz, medic
