Depresia este cea mai frecventa afectiune de natura psihica ce poate sa apara si sa complice evoluatia bolii la cei ce au Parkinson. Pana la jumatate din persoanele afectate de Parkinson ajung sa faca la un moment dat o tulburare depresiva.
Depresia a fost vazuta pentru foarte mult timp doar ca o “boala a sufletului”. Actualmente, frecventa tulburarii depresive este foarte mare, lucru evidentiat de majoritatea studiilor epidemiologice, fiind cea mai des intalnita tulburare psihica. Exista o corelatie clara in foarte multe cazuri de depresie cu o patologie cerebrala asociata. Persoanele cu depresie au un risc mai mare fata de populatia generala de a dezvolta o afectiune somatica (organica), risc ce este maxim in primul an de la punerea diagnosticului de depresie. Mergand mai departe s-a observat ca exista o relatie bidirectionala de interdependenta si condionare (pana la un punct) intre anumite tulburari neurologice si depresie. Este si cazul bolii Parkinson asociate depresiei sau depresiei ce asociaza boala Parkinson.
Boala Parkinson este o afectiune neurologica ce consta in principal in aparitia unor tulburari de miscare (tremor ce apare in repaus si scade in intensitate sau dispare atunci cand initiaza o anumita miscare; rigiditate musculara deseori insotita de dureri sau stare de disconfort; incetinirea miscarilor mergand pana laincetarea miscarilor spontane, afectarea reflexelor posturale cu aplecarea trunchiului catre in fata, mers tarsait). Acest lucru se intampla deoarece creierul nu mai secreta un neuromediator (substanta chimica cu rol in transmiterea informatiei in creier) numit dopamina, responsabil de efectuarea miscarilor.
Pe de alta parte, dopamina are o multitudine de alte roluri: comportamental, cognitiv, in dispozitie, placere si recompensa, invatare si memorie. Simptomatologia in Parkinson apare gradual, starea persoanei afectate inrautatindu-se treptat, pe masura ce scade cantitatea de dopamina din creier. De aceea boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa.
Boala Parkinson se poate insoti de un cortegiu de comorbiditati psihiatrice: depresie, anxietate, fenomene de tip psihotic, tulburari hipnice. Se pare ca, la fel ca si in cazul epilepsiei, exista o relatie bidirectionala intre depresie si boala Parkinson (pacientii cu Parkinson au risc mai mare de a face depresie si viceversa).
Diagnosticarea unei tulburari depresive la un pacient cu boala Parkinson poate fi dificila din cauza unor simptome comune ce pot sa apara in ambele situatii. Acestea sunt: dificultati de concentrare, tulburari ale somnului, oboseala, lipsa de energie, scaderea apetitului. Se pare ca manifestarile depresive din boala Parkinson au mai degraba aspectul unei simptomatologii depresive atipice cu irascibilitate si iritabilitate (mergand pana la agresivitate), disforie, tristete chiar ideatie suicidara. Riscul de a comite suicid este totusi mult mai mic decat in cazul persoanelor afectate de scleroza multipla ce asociaza depresie.
Mai exista un subgrup de persoane cu Parkinson care prezinta o simptomatologie de tip “motivational”: scaderea interesului si a placerii (anhedonie), diminuarea motivatiei si numarului de actiuni orientate catre un scop precis etc.
Acest lucru este confirmat de studiul realizat de George S. Alexoupoulos, medic psihiatru, care vorbeste despre bolnavi cu Parkinson ce prezinta o forma de depresie cu o simptomatologie centrata in special pedificultati in a duce la bun sfarsit o anumita actiune, cu tot ceea ce tine de planificare, secventiere si organizare.
Este mai putin probabila aparitia sentimentelor de vina, esec sau scaderea stimei de sine in depresia asociata bolii Parkinson, desi in cazul unor persoane exista ideatie suicidara. Totusi, rareori se ajunge la punerea in act a acestei ideatii, adica persoana sa ajuga sa comita suicidul.
Se pare ca simptomatologia motorie din Parkinson se manifesta mai devreme in timpul vietii la bolnavul ce are depresie fata de cel ce nu are depresie. Trebuie spus si faptul ca o proportie mare din persoanele cu boala Parkinson asociaza anxietate (circa 6 din 10 cazuri). Afectarea calitatatii vietii este majora, in special cand exista asocierea tulburare depresiva majora - afectare neurologica severa.
Articol realizat de Adina Madarasz, medic
