Mancatul compulsiv este una dintre cele mai comune tulburari de comportament alimentar si se caracterizeaza prin episoade in care persoana consuma o cantitate mare de mancare indiferent daca ii este foame sau nu.
Aceasta dorinta urgenta de a manca se afla in afara zonei de control a persoanei iar mancatul reprezinta mecanismul prin care se ajunge la o stare de bine de foarte scurta durata. Odata ce a terminat de mancat, persoana se simte dezgustata, furioasa pe sine si vinovata pentru excesul alimentar facut. Urmeaza apoi o perioada de privari alimentare in care se numara fiecare calorie, dar in care se aduna foarte multe frustrari din cauza acestor restrictii alimentare, si cercul vicios continua cu o noua escapada culinara urmata apoi de chinuitoare procese de constiinta.
Desi nu se poate stabili cu exactitate o cauza a acestui tip de comportament alimentar, autoarea
Geneen Roth, in cartea sa "Cand mancarea tine loc de dragoste", are o abordare foarte pertinenta a problematicii. Aceasta considera ca motivul pentru care incepem sa mancam compulsiv are legatura cu felul si cantitatea afectiunii pe care am primit-o sau cu faptul ca ne-a lipsit acest sentiment. A constat ca exista o relatie de cauzalitate in ceea ce priveste mancatul compulsiv si lipsa dragostei, a intelegerii si a climatului sigur afectiv in copilarie. Aceste carente afective creeaza modificari in spectrul personalitatii si comportamentului uman.
Dragostea reprezinta disponibilitatea si capacitatea de a fi deschisi si a accepta transformarea pe care o presupune intalnirea cu o alta fiinta umana. Compulsia, dimpotriva, potrivit autoarei Geneen Roth, "este actul de a ne proteja printr-o activitate, o substanta sau o persoana pentru a supravietui, pentru a suporta si a atenua trairea unui moment anume”.
Pe de alta parte mancatul antreneaza si un sentiment de vinovatie pentru ca am facut ceva pentru noi iar, undeva, implantata adanc, in subconstientul nostru inca din copilarie, se afla convingerea ca daca esti egoist nu primesti dragoste, asadar nu meritam sa fim iubiti. Mancatul compulsiv trezeste mesaje vechi, acelea ca suntem rai daca avem nevoi si cu atat mai rau daca ni le mai si satisfacem.
In general, persoanele care mananca compulsiv sunt foarte preocupate sa incerce tot felul de diete. O cura de slabire insa, poate rezolva cel mult efectul dar nu si cauza. In primul rand este nevoie de curaj pentru a accepta faptul ca nu este vorba doar de o suspraalimentare ci de o problema care necesita alt tip de rezolvare decat infometarea.
Trebuie tinut cont de implicatiile psihologice care stau la baza acestui tip de tulburare alimentara. Psihoterapia reprezinta o cale prin care poti ajunge sa iti cunosti si sa gestionezi mecanismele deficitare care te tin captiv intr-un scenariu pe care nu ti-l doresti si in care te simti nefericit.
Rezolvarea comportamentului compulsiv este doar o parte a procesului de vindecare. Ceea ce trebuie sa rezolvam cu adevarat este relatia cu noi insine.
Adevarata provocare o reprezinta deschiderea sufletului si a lasa dragostea inauntru, stabilirea unei relatii autentice bazata pe intelegere , acceptare si iubire a propriei fiinte.
Articol realizat de Melania Macovei, psiholog