Logo DespreSuflet www.DespreSuflet.ro

psihologie autism
Ce este autismul?
O lunga perioada de timp s-a incercat o definire cat mai apropiata de realitate a autismului, dar lipsa unor certitudini in privinta factorilor care conduc la debutul acestei tulburari a permis pana la urma doar oferirea unui tablou al simptomelor autismului.
In DSM-IV (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, editia a patra), tulburarea autista face parte din grupa tulburarilor de dezvoltare pervasiva, alaturi de tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, tulburarea Asperger si tulburarea de dezvoltare pervasiva fara alta specificatie (atipica).

In literatura de specialitate, aceasta grupa mai este intalnita si sub denumirea de Tulburari din Spectrul Autismului (TSA), autismul fiind tulburarea centrala care evoca cel mai bine in ce consta simptomatologia. Chiar termenul ales ca nume pentru aceasta afectiune “autism” ne releva cum se manifesta aceasta tulburare. “Autos” este un cuvant grecesc care inseamna “pentru sine insusi”, iar folosirea lui in aceast cadru indica modul in care acesti copii sunt inchisi in universul propriu. Din nefericire, izolarea in lumea lor ii face diferiti si, pentru asta, marginalizati de cei nonautisti, care nu-i pot accepta fiindca nu-i inteleg.

Tulburarea autista presupune o deteriorare de cele mai multe ori severa, intalnita la mai multe nivele de functionare a individului: interactiune sociala, comunicare, aptitudini cognitive etc. Un copil, diagnosticat cu autism, care nu primeste din timp ajutor specializat, pentru a putea achizitiona deprinderi care sa-i permita mai tarziu o autonomie, va deveni un adult dependent de ingrijirea celor din jur. El nu va putea sa-si procure singur nici macar acele lucruri necesare supravietuirii: hrana, imbracaminte, articole de igiena corporala.

Cum recunoastem simptomele caracteristice autismului?
Recunoastere simptomelor asociate autismului ii ajuta pe parinti sa apeleze din timp la sprijin specializat si astfel sa previna instalarea unor pattern-uri comportamentale sever disfunctionale, care ulterior vor putea fi modificate doar cu un efort foarte mare, atat din partea copilului, cat si din partea parintilor, dar si a specialistilor.
Fiecare copil are un ritm diferit de dezvoltare, iar deficitul sau excedentul nu atrag atentia in primii ani de viata. Acesta este si motivul pentru care debutul autismului se constata de obicei dupa varsta de 3 ani, simptomele fiind mai lesne de observat cand copilul este dus la gradinita. Uneori, chiar daca parintii observa anumite comportamnte diferite de ale altor copii, isi spun ca nu este nimic in neregula. Mai tarziu sunt insa nevoiti sa accepte crudul adevar.
Urmarirea celor 5 dimensiuni: sociala, de limbaj, abilitatii motorii, cognitiva, afectiva poate aduce indicii importante in identificarea autismului, inca din primul an de viata.

Socializare
Pana la varsta de un an un copil dezvolta diverse deprinderi sociale. De exemplu, urmareste cu privirea o persoana care se afla in apropierea sa, zambeste cand cineva ii acorda atentie, reactioneaza la expresiile faciale ale celor cu care interactioneaza, cere sa fie luat in brate de parinti, intinzand mainile spre ei si cauta adesea cu privirea persoanele cunoascute, reactionand cand acestea dispar brusc, face schimburi de jucarii cu cei din jur, imita sunetele (pa!, pentru la revedere) respectand contextul.
In schimb, un copil care este centrat exclusiv pe sine, evita contactul vizual cand i se adreseaza parintii, nu intoarce capul cand este strigat, nu raspunde la imbratisari si la expresiile faciale ale celor din jur, plange mult daca cineva ii ia jucaria si este nepasator la eforturile celor din jur de a-l calma, nu imita gesturi prin care sa spuna la revedere, iar uneori este atat de linistit ca nu plange nici macar cand ii este foame.
Zambetul social (zambetul prin care copilul raspunde la chipurile persoanelor cu care interactioneaza) apare la nou-nascuti de obicei prin a opta saptamana. Un copil susceptibil de autism nu le zambeste celorlalti nici pana la 3 luni, dar poate aparea zambetul de satisfactie in prezenta unui obiect cu care se joaca.

Limbaj
Limbajul verbal este redus in primul an de viata, dar asta nu-l impiedica pe copil de a-si comunica nevoile si de a se face si inteles. El solicita atentia, fie prin verbalizare (uneori prin tipete), fie prin gesturi. Repeta sunetele facute de alte persoane, formand accidental cuvinte, iar prin faptul ca parintii il recompenseaza (imbratisari, zambete), va tinde sa le repete pentru a beneficia in continuare de consecintele placute. Multumirea este si ea exprimata prin sunete guturale (oh, ooh, ae) si gangureli. Intelege cand i se spune “nu” si inceteaza de cele mai multe ori activitatea interzisa.
Daca un copil nu arata ca ar avea nevoie de atentie, nu reactioneaza la sunete puternice si pare ca ceea ce se intampla in jurul lui, fie nu-l afecteaza deloc (nu tresare, nu tipa, nu manifesta interes la vocea parintilor), fie reactia este foarte puternica (se opreste foarte greu din plans), ar fi de preferat ca parintii sa observe mai in detaliu comportamentul copilului pentru a constata daca sunt si alte aspecte cu impact in dezvoltarea aferenta varstei sale.

Abilitatile motorii
Un copil sanatos trece printr-o vizibila transformare pana la varsta de un an, mogaldeata infasata strans devine micutul care exploreaza in jurul sau cu curiozitate. Deja la 4 luni, un copil sanatos poate sta in fund daca este sprijinit si poate avea un bun control al capului. De asemenea, daca este pus pe burtica, se poate intoarce de pe o parte pe alta. Este atras de ceea ce se afla in imediata apropiere si prinde cu manutele diverse obiecte pe care, de cele mai multe ori, le introduce in gura pentru a le cunoaste mai bine.
O data cu dezvoltarea abilitatilor motorii, reuseste sa duca singur la gura cana cu apa, foloseste lingurita cand mananca, merge singur sau cu sprijin minim, exploreaza spatiul din casa, umbla in dulapuri, mai ales daca gaseste sertare deschise, scoate jucariile dintr-un recipient, fie prin rasturnare, fie una cate una, bate din palme.
Nu acelasi lucru se intampla cu un copil de aceeasi varsta care manifesta un deficit in dezvoltare: nu se intinde dupa jucarii, nu apuca si nu tine obiecte in mana, nu arata cu degetul spre obiecte sau imagini, nu paseste de unul singur, si nici cu sprijin, nu foloseste lingurita, dar nici mana pentru a testa mancarea.

Activitatea cognitiva
In primul an de viata, copilul detine o intelegere redusa a ceea ce se intampla in jurul sau, dar este intr-o continua explorare. Cam pe la 4 luni, dupa ce a aparut coordonarea intre vaz si miscarea bratului in directia dorita, copilul apuca si manuieste ceea ce se afla in spatiul sau vizual. Daca apasa pe un buton si jucaria incepe sa cante, iar consecinta este placuta, va cauta sa repete experienta. Astfel, prin incercari repetate si erori, copilul ajunge la invatari elementare. Incepand cu luna a zecea, este de asteptat ca un copil sa caute obiectele care sunt indepartate din linia vederii (de exemplu, daca mama ascunde la spate jucaria, copilul intelege unde se afla aceasta si o cauta), foloseste mana parintelui pentru a apuca obiectul la care nu ajunge, aseaza mai multe cuburi la rand si le impinge pe toate, actionand doar asupra ultimului, introduce diferite piese intr-un recipient mai mare.
In schimb, un copil cu un autism precoce, sau susceptibil de autism, nu cauta obiecte ascunse in fata ochilor sai, nu foloseste mijloace pentru a-si atinge scopul si nu este interesat in a explora spatiul din jurul sau.

Afectivitatea
Procesele afective ale copilului mic sunt strans legate de satisfacerea nevoilor de baza. Parintii, sau cei care se ocupa de ingrijirea micutului, au o contributie majora in dezvoltarea emotionala sanatoasa. Copilul invata astfel care sunt persoanele care-i ofera securitate si in care sa se increada ca-i vor oferi satisfacerea trebuintelor. Cand se teme, copilul cauta protectia persoanei pe care a investit-o cu apararea sa; cand este nelinistit sau sufera cauta alinare in bratele mamei; cand este multumit, le zambeste celor care au avut grija de el. Astfel, ajunge sa aiba reactii afective strans legate de context.
In autismul precoce, copilul respinge imbratisarile parintelui care doreste sa-i aline suferinta, nu cauta protectia si nu pare a intelege pericolul, este indiferent atat la prezenta celor care-l ingrijesc cat si a necunoscutilor.

Desi ar putea sa existe elemente care sa atraga atentia in privinta unei tulburari de dezvoltare, diagnosticarea autismului este totusi un proces de durata care trebuie abordat cu meticulozitate si rabdare. Sunt multi copii nonautisti care dezvolta comportamente atipice ca urmare a intaririlor sau a modelelor oferite de parinti. Sunt, de asemenea, copii care se dezvolta normal pana la varsta de 2-3 ani, iar pe urma are loc o pierdere a abilitatilor dobandite. In plus, autismul se manifesta diferentiat la fiecare copil, unii prezinta o paleta mai larga de simptome si de o intensitate mai mare, pe cand altii pot avea o gama mai restransa. Unii sunt slab-functionali (nu dobandesc autonomie, vor avea nevoie permanent de un ingrijitor), iar altii sunt inalt-functionali (raspund mai usor solicitarilor din mediu si pot capata autonomie).

Dincolo de problematica tulburarii autiste, acceptarea diferentelor este o lectie pe care trebuie sa o invatam cu totii. Acesti copii se nasc si traiesc printre noi, iar stigmatizare lor nu face altceva decat sa le faca si mai grea viata.

Autism - data postarii: 2012-06-08 14:06:06

Autism - 17 articole



Curs valutar

02.12.2016

1 EUR 4.5125
1 USD 4.2393

Indice masa corporala
Greutate [kg]
Inaltime [cm]


Gaseste-ne pe Facebook


Psihologie    Servicii Psihologice    Cabinete Psihologice    Asociatii Psihologice    Dezvoltare Personala    Biblioteca Online    Contact    Forum

Powered by SC REFRAMING SRL

Copyright 2016 DespreSuflet.
Toate drepturile asupra site-ului www.despresuflet.ro apartin SC REFRAMING SRL.
Reproducerea integrala sau partiala a textelor din orice pagina a site-ului www.despresuflet.ro
este posibila numai cu acordul prealabil scris al SC REFRAMING SRL.
Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii.

DespreSuflet Logo RSS        DespreSuflet Logo Sitemap               Psiholog in Bucuresti Logo