Tehnica poligraf si psihofiziologia minciunii
Scris: Mie Oct 20, 2010 4:39 pmTehnica poligraf, abordand in mod indirect planul constiintei, cauta sa evidentieze daca subiectul reda cu fidelitate si in mod sincer "ceea ce stie", adica elementele de continut ale "realitatii subiective" pe care o poarta in planul constiintei sale - elemente de timp si loc legate de fapta, de modul de operare si de imprejurarile care au declansat comportamentul infractional.
In savarsirea unei fapte penale -furt, talharie, delapidare, omor etc., subiectul (infractorul) participa cu intreaga sa fiinta, mobilizandu-si intregul sau potentional volitiv si cognitivo-afectiv pentru reusita infractionala.
Punerea in act a hotararii de a comite fapta prevazuta de legea penala este precedata de o serie de procese de analiza si sinteza si de o lupta intre motive, deliberarea si actele executorii antrenand profund intrega personalitate a individului. Acest lucru face ca faptul infractional sa nu ramana ca o achizitie intamplatoare periferica a constiintei infractorului, ci sa se integreze in aceasta sub forma unei structuri informationale stabile cu continut si incarcatura afectiv-emotionala specifica cu un rol motivational bine diferentiat.
Starile emotionale iau nastere inca din momentul in care banuitul este invitat pentru a da relatii legate de fapta si, in general, cunosc urmatoarea dinamica in manifestare:
- starea initiala a constientizari pericolului (in cazul unui vinovat) de a fi identificat si demascat introduce organismul uman, ca sistem auto reglator, intr-o stare de vigilenta crescuta (alarmare);
In cazul unei persoane nevinovate, de regula, starile emotionale sunt slab evidentiate, avand in general un caracter pozitiv, motivat de curiozitate si interes pentru scopul chemarii in fata anchetatorului.
- datorita factorului surpriza si elementului de neprevazut al intrebarilor, reprezentarile despre fapta apar brusc, surprinzand compartimentul de analiza si decizie nepregatit, in deficit de date si ansambluri logice in fata pericolului iminent de demascare;
- o sursa puternica de geneza a starilor emotionale este (alaturi de „teama de detectie”, mai ales dupa testul cartonaselor de stimulare ) si conflictul care apare in plan cognitiv si in procesul de decizie, intre domeniul datelor de cunoastere ce fundamenteaza situatia adevarata si domeniul datelor intentionale care fundamenteaza minciuna.
Disimularea adevarului facuta in mod constient necesita un efort voluntar, care declanseaza stari emotionale usor detectabile in parametri psihofiziologici. Daca negarea adevarului este posibila in planul verbal al dialogului, acest lucru nu este posibil in planul reactiilor neurovegetative, unde conflictul capata proportii, instanta corticala conducand, prin structurile subordonate, centrii sistemului vegetativ catre dezechilibrari si reechilibrari succesive cu caracter adaptativ situatiei de pericol in care se afla individul.
Tehnica poligraf, nu face altceva decat sa depisteze emotia in mod indirect prin depistarea reactiilor activatorii generale, care implica mecanisme fiziologice atat centrale, cat si periferice. Aceste reactii pot fi identificate deoarece sunt transmise de o parte speciala a sistemului nervos. Putem spune ca sistemul nervos al omului are doua componente. Una somatica responsabila de transmiterea impulsurilor nervoase somatice musculare si de postura a scheletului. Alta, mai veche si relativ independenta de sistemul nervos central, cea autonomica sau vegetativa, care se ocupa cu activitatea vitala subconstienta. Noi respiram, inima bate, digestia are loc, hormonii sunt eliminati in debitul sanguin care trece prin corp, este reglata temperatura, pupila se dilata sau se contracta fara nici un fel de adaptare constienta... aceste schimbari includ imbujorarea ori paloarea fetei, transpiratia excesiva, cresterea vitezei inimii, uscarea gurii, multe senzatii viscerale si altele.
In acest sens exista corelatii directe intre viata psihica si modificarile cardiovasculare. Impulsurile sistemului simpatic pot cauza batai rapide ale inimii. Ele pot determina constrictia vaselor de sange..., iar accelerarea vitezei inimii si constrictia vaselor de sange pot creste presiunea sangelui.
Totodata, emotia este insotita si de o crestere a tensiunii arteriale. Legat de activitatea aparatului cardiovascular amintim si efectele glandulare decelabile in emotii. In emotia puternica (manie) are loc o activare a sistemului nervos simpatic, insotita de un exces de adrenalina. Sufocarile, inghitirea aerului, gafaiala si ingreunarea respiratiei sunt printre schimbarile respiratiei care se pot produce in cazul emotiei. Impulsurle sistemului simpatic dilata bronhiile pulmonare sporind schimbarea oxigenului si dioxidului de carbon.
In cursul anchetei, ofiterul experimentat poate desigur sa descopere si sa demaste comportamentul simulat al infractorului, uzand de o logica impecabila si fisurand sistemul defensiv al acestuia prin evidentierea caracterului contradictoriu si uneori absurd al afirmatiilor care ii apartin. De asemenea, gama larga de intrebari care surprind infractorul, supunandu-l la rationamente imprevizibile, si genereaza un comportament caracteristic in minciuna, gestica, intonatie, nu face decat sa ofere o serie de indicii ce reliefeaza nesinceritatea si incercarile de a induce in eroare.
Desi aceasta cale de investigare da uneori rezultate bune, descoperirea simularii se face incert la unii indivizi, la altii fiind chiar imposibila, datorita unui autocontrol marit in manifestarile exterioare ale comportamentului simulat, obtinut printr-un antrenament oarecare sau prin obisnuita la infractorii recidivisti, inraiti. De aceea, calea cea mai utilizata si mai sigura pentru detectie o constituie sondarea simularii prin indicatori fiziologici, mai ales prin aceea care evidentiaza comportamentului inaparent. Constiinta vinovatiei, a fricii, mobilizatoare a unei stari emotive care poate fi mascata cu dificultate, il determina pe individ sa reactioneze ori de cate ori i se prezinta vreun obiect sau i se enunta vreun cuvant in legatura cu infractiunea comisa. Indicatorul cardiac si ceilalti indicatori vegetativi reactioneaza vizibil, chiar daca infractorul nu minte efectiv, ci tainuieste doar adevarul, incercand sa eludeze eficienta testului, sa-l invinga („ to beat the test”).
Articol realizat de Cotiga Alina Clara, psiholog
Cabinet de psihologie - Testari poligraf - Cotiga Alina Clara
Articole asemanatoare:
Minciuna si mecanismele acesteia
Minciuna ca modalitate de modificare a constiintei
Secretele minciunii
Mincinosii
Arta detectarii minciunii
Mitomania, forma patologica a comunicarii
Sa vorbim cinstit despre minciuna - prima parte
Sa vorbim cinstit despre minciuna - partea a doua
Sa vorbim cinstit despre minciuna - partea a treia
Sa vorbim cinstit despre minciuna - ultima parte
Adevarul sau minciuna
Viata intre adevar si minciuna
Legatura dintre personalitate si minciuna
In savarsirea unei fapte penale -furt, talharie, delapidare, omor etc., subiectul (infractorul) participa cu intreaga sa fiinta, mobilizandu-si intregul sau potentional volitiv si cognitivo-afectiv pentru reusita infractionala.
Punerea in act a hotararii de a comite fapta prevazuta de legea penala este precedata de o serie de procese de analiza si sinteza si de o lupta intre motive, deliberarea si actele executorii antrenand profund intrega personalitate a individului. Acest lucru face ca faptul infractional sa nu ramana ca o achizitie intamplatoare periferica a constiintei infractorului, ci sa se integreze in aceasta sub forma unei structuri informationale stabile cu continut si incarcatura afectiv-emotionala specifica cu un rol motivational bine diferentiat.
Starile emotionale iau nastere inca din momentul in care banuitul este invitat pentru a da relatii legate de fapta si, in general, cunosc urmatoarea dinamica in manifestare:
- starea initiala a constientizari pericolului (in cazul unui vinovat) de a fi identificat si demascat introduce organismul uman, ca sistem auto reglator, intr-o stare de vigilenta crescuta (alarmare);
In cazul unei persoane nevinovate, de regula, starile emotionale sunt slab evidentiate, avand in general un caracter pozitiv, motivat de curiozitate si interes pentru scopul chemarii in fata anchetatorului.
- datorita factorului surpriza si elementului de neprevazut al intrebarilor, reprezentarile despre fapta apar brusc, surprinzand compartimentul de analiza si decizie nepregatit, in deficit de date si ansambluri logice in fata pericolului iminent de demascare;
- o sursa puternica de geneza a starilor emotionale este (alaturi de „teama de detectie”, mai ales dupa testul cartonaselor de stimulare ) si conflictul care apare in plan cognitiv si in procesul de decizie, intre domeniul datelor de cunoastere ce fundamenteaza situatia adevarata si domeniul datelor intentionale care fundamenteaza minciuna.
Disimularea adevarului facuta in mod constient necesita un efort voluntar, care declanseaza stari emotionale usor detectabile in parametri psihofiziologici. Daca negarea adevarului este posibila in planul verbal al dialogului, acest lucru nu este posibil in planul reactiilor neurovegetative, unde conflictul capata proportii, instanta corticala conducand, prin structurile subordonate, centrii sistemului vegetativ catre dezechilibrari si reechilibrari succesive cu caracter adaptativ situatiei de pericol in care se afla individul.
Tehnica poligraf, nu face altceva decat sa depisteze emotia in mod indirect prin depistarea reactiilor activatorii generale, care implica mecanisme fiziologice atat centrale, cat si periferice. Aceste reactii pot fi identificate deoarece sunt transmise de o parte speciala a sistemului nervos. Putem spune ca sistemul nervos al omului are doua componente. Una somatica responsabila de transmiterea impulsurilor nervoase somatice musculare si de postura a scheletului. Alta, mai veche si relativ independenta de sistemul nervos central, cea autonomica sau vegetativa, care se ocupa cu activitatea vitala subconstienta. Noi respiram, inima bate, digestia are loc, hormonii sunt eliminati in debitul sanguin care trece prin corp, este reglata temperatura, pupila se dilata sau se contracta fara nici un fel de adaptare constienta... aceste schimbari includ imbujorarea ori paloarea fetei, transpiratia excesiva, cresterea vitezei inimii, uscarea gurii, multe senzatii viscerale si altele.
In acest sens exista corelatii directe intre viata psihica si modificarile cardiovasculare. Impulsurile sistemului simpatic pot cauza batai rapide ale inimii. Ele pot determina constrictia vaselor de sange..., iar accelerarea vitezei inimii si constrictia vaselor de sange pot creste presiunea sangelui.
Totodata, emotia este insotita si de o crestere a tensiunii arteriale. Legat de activitatea aparatului cardiovascular amintim si efectele glandulare decelabile in emotii. In emotia puternica (manie) are loc o activare a sistemului nervos simpatic, insotita de un exces de adrenalina. Sufocarile, inghitirea aerului, gafaiala si ingreunarea respiratiei sunt printre schimbarile respiratiei care se pot produce in cazul emotiei. Impulsurle sistemului simpatic dilata bronhiile pulmonare sporind schimbarea oxigenului si dioxidului de carbon.
In cursul anchetei, ofiterul experimentat poate desigur sa descopere si sa demaste comportamentul simulat al infractorului, uzand de o logica impecabila si fisurand sistemul defensiv al acestuia prin evidentierea caracterului contradictoriu si uneori absurd al afirmatiilor care ii apartin. De asemenea, gama larga de intrebari care surprind infractorul, supunandu-l la rationamente imprevizibile, si genereaza un comportament caracteristic in minciuna, gestica, intonatie, nu face decat sa ofere o serie de indicii ce reliefeaza nesinceritatea si incercarile de a induce in eroare.
Desi aceasta cale de investigare da uneori rezultate bune, descoperirea simularii se face incert la unii indivizi, la altii fiind chiar imposibila, datorita unui autocontrol marit in manifestarile exterioare ale comportamentului simulat, obtinut printr-un antrenament oarecare sau prin obisnuita la infractorii recidivisti, inraiti. De aceea, calea cea mai utilizata si mai sigura pentru detectie o constituie sondarea simularii prin indicatori fiziologici, mai ales prin aceea care evidentiaza comportamentului inaparent. Constiinta vinovatiei, a fricii, mobilizatoare a unei stari emotive care poate fi mascata cu dificultate, il determina pe individ sa reactioneze ori de cate ori i se prezinta vreun obiect sau i se enunta vreun cuvant in legatura cu infractiunea comisa. Indicatorul cardiac si ceilalti indicatori vegetativi reactioneaza vizibil, chiar daca infractorul nu minte efectiv, ci tainuieste doar adevarul, incercand sa eludeze eficienta testului, sa-l invinga („ to beat the test”).
Articol realizat de Cotiga Alina Clara, psiholog
Cabinet de psihologie - Testari poligraf - Cotiga Alina Clara
Articole asemanatoare:
Minciuna si mecanismele acesteia
Minciuna ca modalitate de modificare a constiintei
Secretele minciunii
Mincinosii
Arta detectarii minciunii
Mitomania, forma patologica a comunicarii
Sa vorbim cinstit despre minciuna - prima parte
Sa vorbim cinstit despre minciuna - partea a doua
Sa vorbim cinstit despre minciuna - partea a treia
Sa vorbim cinstit despre minciuna - ultima parte
Adevarul sau minciuna
Viata intre adevar si minciuna
Legatura dintre personalitate si minciuna
) chiar asa este... se pare ca sunt unele persoane care pot trece cu "succes" de poligraf.