Daca deprivarea de somn se deruleaza pe o perioada mai lunga de timp, creierul functioneaza in stare de avarie. Astfel, neuronii nu se mai regenereaza, nu mai sunt produse conexiuni sinaptice, iar informatiile noi nu mai sunt retinute pentru ca nu se mai formeaza memorie noua.
De asemenea, activitatea din lobul temporal, zona responsabila de procesarea limbajului, dispare, aceasta actiune fiind preluata de lobul parietal, dar cu un randament scazut, de aici si lentoarea in vorbire.
Halucinatiile pot fi un alt simptom al lipsei indelungate de somn si apar ca urmare a faptului ca functiile de calibrare nu mai sunt realizate optim, iar creierul nu mai reuseste sa ofere o imagine corecta a realitatii, inlocuind-o cu una deformata.
Si procesul de invatare se desfasoara sub influenta somnului, iar noile abilitati deprinse peste zi au nevoie de minim opt ore de somn pentru a fi retinute. Pe parcursul ciclului de somn, creste productia de proteine care ajuta la regenerarea neuronilor si crearea sinapselor. Doar astfel putem invata lucruri noi, pe care sa le folosim ori de cate ori avem nevoie.
Intreaga imunitate a corpului este afectata de lipsa somnului, de exemplu, scade numarul celulelor albe, iar cele ramase nu mai reusesc sa previna sau sa inlature infectiile. Deseori se observa cresterea in greutate, pentru ca organismul isi pierde din capacitatea de a metaboliza zaharul, transformandu-l in grasime.
Desi credem ca somnul de peste zi va ajuta la recuperarea integrala a energiei consumate dupa o noapte in care nu am dormit, se pare ca avem nevoie de dublul orelor pierdute pentru refacerea resurselor, asa ca trebuie sa fim pregatiti sa adaugam macar o ora de somn in fiecare zi pe parcursul unei saptamani.
In concluzie, deprivarea de somn conduce la oboseala, reactii incetinite, vedere incetosata sau perturbata, disconfort si probleme de sanatate.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu, psiholog
