Cunoscut in Transilvania si sub numele de San-Nicoara, Sfantul Nicolae este cel mai popular sfant in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de ”Mos Neculai”si pana la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat. Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greac a ”biruitor de popor”) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de langa Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim.
Crestinii acelor timpuri au pastrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viata a unui corabier cazut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugaciune si post, a furtunii de pe mare s.a.). in ultima parte a vietii s-a retras la manastirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost inmormantat la 6 decembrie 352. Dupa opt ani, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biseric a , in cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducandu-se vestea ca din mormantul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au facut pelerinaj, vindecandu-se de boli incurabile.
Din veacul al XIX-lea, mana dreapta a Sfantului Nicolae se pastreaza la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, unde se gaseste si mormantul Sfantului voievod martir Constantin Brancoveanu cu cei patru fii ai sai. Numeroase biserici din tara si mai ales din Ardeal au hramul Sfantului Nicolae. La noi, de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe langa dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa