Sexualitatea infantila parcurge o succesiune de etape in conformitate cu o programare biologica.
Fazele acestui proces sunt:
- faza orala;
- sadic-anala;
- falica;
- perioada de latenta;
- pubertatea.
Aceasta conceptie largeste conceptia despre sexualitate care din momentul aparitiei psihanalizei trebuie vazuta sub aceste doua aspecte: sexualitatea infantila si cea adulta. Sexualitatea umana spre deosebire de alte sexualitati are un dublu inceput: primul inceput e o data cu nasterea – aceasta prima perioada incheindu-se cu perioada de latenta (6 ani); la pubertate se instaleaza al doilea inceput (cel al sexualitatii adulte). Acest dublu inceput care e un fenomen unic in lumea vie explica pe de-o parte marile performante culturale ale omului, pe de alta parte nevrotismul sau. In al treilea rand explica conceptia comuna despre sexualitate - in sensul ca o data cu perioada de latenta toate activitatea sexuala desfasurata pana atunci cade prada refularii, adica e uitata ceea ce inseamna ca pentru constiinta adultului toata aceasta perioada nu mai exista si atunci e pe deplin natural ca profanul sa-si imagineze ca singura forma de sexualitate care exista e sexualitatea adulta – cea accesibila constiintei.
Parcurgerea acestei faze e discreta – trecerea de la una la alta inaparenta. Primele doua faze – faza orala si cea sadic-anala – sunt numite in psihanaliza faze pregenitale pentru ca in acest interval de timp zonele genitale sunt absente ca zone erogene principale. Aceste faze pregenitale sunt caracterizate de o activitate sexuala predominant autoerotica in care propriul corp e sursa de placere sexuala.