Tulburarile de personalitate

[Gabriela]

Trasaturile de personalitate sunt patternuri durabile de percepere, relationare si gandire despre ambianta si sine insusi, care sunt manifestate intr-o gama larga de contexte sociale si personale. Trasaturile de personalitate care apar in copilarie nu persista adesea neschimbate in viata adulta.

Tulburarile de personalitate sunt scheme de experienta subiectiva (cunoastere - adica modul de a se percepe si interpreta pe sine, alte persoane si evenimentele; afectivitate - adica, gama, intensitatea, labilitatea si adecvarea raspunsului emotional) si comportamentale (functionare interpersonala ori control al impulsului) care nu se incadreaza in cererile culturii individului si din aceasta cauza provoaca detresa subiectiva sau deteriorare functionala. Debuteaza in adolescenta sau precoce in perioada adulta si sunt stabile in timp. In cazul tulburarilor, trasaturile de personalitate sunt inflexibile si dezadaptative. Putem sa spunem ca exista o tulburare de personalitate, la o persoana sub varsta de 18 ani, cand aceasta persista cel putin 1 an de zile, cu exceptia tulburarii de personalitate antisociala (aceasta poate fi diagnosticata abia dupa 18 ani).
O tulburare de personalitate poate fi exacerbata dupa pierderea unor persoane de suport importante (de ex., sotia /sotul/) ori a unor situatii sociale stabile anterior (de ex., serviciul), in orice caz, aparitia unei modificari de personalitate la mijlocul perioadei adulte ori mai tarziu in viata justifica o evaluare completa pentru a preciza prezenta posibila a unei modificari de personalitate datorata unei conditii medicale generale ori a unei tulburari nerecunoscute in legatura cu o substanta.

Tulburarile de personalitate sunt impartite in trei grupe pe baza similitudinilor descriptive:
- A) - se remarca bizareria si excentricitatea - tulburarile de personalitate paranoida, schizoida si schizotipala;
- B) – teatralitate, extravaganta, emotii intense - tulburarile de personalitate antisociala, borderline, histrionica si
narcisistica;
- C) – anxietate si frica - tulburarile de personalitate evitanta, dependenta si obsesivo-compulsiva.

Multe dintre criteriile specifice pentru tulburarile de personalitate descriu elemente (de ex., suspiciozitate, dependenta ori insensibilitate) care se regasesc, de asemenea, in episoadele de tulburari mentale.
Pentru a fi diagnosticata o tulburare de personalitate, trebuie sa se incadreze in urmatoarele conditii:
- caracteristicile definitorii apar inaintea inceputului perioadei adulte, sunt tipice pentru functionarea pe termen lung a individului, si nu survin in mod exclusiv in timpul unui episod al unei tulburari mentale;
- pentru cele trei tulburari de personalitate care pot fi in legatura cu tulburarile psihotice (adica, paranoida, schizoida si schizotipala), exista un criteriu de excludere statuand ca patternul de comportament nu trebuie sa fi aparut exclusiv
in cursul schzofreniei, al unei tulburari afective cu elemente psihotice ori al altei tulburari psihotice;
- cand modificarile de personalitate apar si persista dupa ce un individ a fost expus la un stres extrem, trebuie luat in consideratie diagnosticul de stres posttraumatic;
- sa nu fie ca urmare a comportamentelor care sunt consecinte ale intoxicatiei sau abstinentei de o substanta, ori care sunt asociate cu activitati in serviciul sustinerii unei dependente (de ex., comportamentul antisocial);
- sa nu apara ca rezultat al efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale (de ex., o tumora cerebrala).

Perspectiva dimensionala a tulburarilor de personalitate
Tulburarile de personalitate reprezinta variante dezadaptative ale trasaturilor de personalitate care trec imperceptibil in normalitate, precum si una intr-alta.

Dimensiuni fundamentale ale functionarii personalitatii normale si patologice:
- neuroticism,
- introversiune versus extroversiune,
- inchidere versus deschidere la experienta,
- antagonism versus concordanta,
- constiinciozitate.

Domenii mai specifice de disfunctie a personalitatii:
- reactivitate afectiva,
- apehrensiune sociala,
- distorsiune cognitiva,
- impulsivitate,
- nesinceritate,
- autosuficienta.

Alte modele dimensionale includ:
- afectivitatea pozitiva,
- afectivitatea negativa si constrangerea,
- cautarea noutatii,
- dependenta de recompensa,
- evitarea prejudicierii,
- constanta,
- autoconducerea,
- cooperarea si autodepasirea,
- puterea (dominare versus supunere) si afiliere (iubire versus ura),
- cautarea placerii versus evitarea durerii,
- acomodare pasiva versus modificare activa,
- autoinstruire versus alta educatie.
(Sursa: DSM-IV)

---

Alte subiecte postate de Gabriela

Sunt atat de furioasa incat ...!
Nu stiu ce-mi place, de obicei au ales altii pentru mine!
Dreptul la propriile alegeri!
Agresivitate prin inducerea sentimentului de vinovatie
Oare eu sunt de vina?