Definitie:
- simptome neexplicate sau deficite care afecteaza activitatea motorie voluntara sau sensibilitatea, sugerand o conditie
neurologica sau alta conditie medicala generala;
- se considera ca factori psihologici sunt asociati cu simptomele sau deficitele, s-a observat ca initierea sau exacerbarea simptomului sau deficitului este precedata de conflicte sau de alti stresori;
- simptomele nu sunt produse intentional sau simulate in scopul de a obtine beneficii;
Debut si evolutie:
- are loc in general tardiv in copilarie sau precoce in viata adulta, si rar inainte de etatea de 10 ani sau dupa etatea de 35 ani;
- au fost totusi descrise debuturi si in cea de a noua decada de viata;
- debutul tulburarii este in general acut, dar poate surveni, de asemenea, si o intensificare graduala a simptomatologiei;
- simptomele de conversie unice sunt de scurta durata;
- la indivizii spitalizati cu simptome de conversie, simptomele se remit in decurs de 2 saptamani in cele mai multe cazuri;
- recurenta este frecventa, survenind intr-o cincime pana la un sfert dintre indivizi in decurs de un an, o singura recadere predictand episoade viitoare;
- un prognostic bun include debutul acut, prezenta unui stres precis identificabil in perioada de debut, un interval scurt intre debut si instituirea tratamentului si inteligenta peste medie;
- simptomele de paralizie, afonie si cecitate sunt asociate cu un prognostic bun, pe cand tremorul si crizele epileptice nu.
Manifestare:
- simptomele de conversie sunt in relatie cu functionarea motorie voluntara sau senzoriala si de aceea sunt denumite „pseudoneurologice";
- simptomele sau deficitele motorii includ alterarea coordonarii sau echilibrului, paralizia sau deficitul motor localizat, afonia, dificultatea in deglutitie sau senzatia de nod in gat si retentia de urina;
- simptomele sau deficitele senzoriale includ pierderea senzatiei tactile sau de durere, diplopia, cecitatea, surditatea si halucinatiile;
- simptomele mai pot include, de asemenea, crize epileptice sau convulsii;
- simptomele prezentate indica si lipsa sau existenta unor cunostinte medicale, cu cat persoana este mai ignoranta medical, cu atat sunt mai implauzibile simptomele prezentate, pe cand persoanele mai sofisticate tind sa prezinte simptome si deficite mai subtile care pot simula indeaproape conditii neurologice sau alte conditii medicale generale;
- simptomele de conversie sunt adesea contradictorii: o extremitate „paralizata" va fi miscata neglijent cand individul se imbraca ori atentia ii este indreptata in alta parte; un brat „paralizat" daca este ridicat deasupra capului si eliberat isi va mentine pentru putin timp pozitia, apoi va cadea in laturi, mai curand decat sa atinga capul;
-indivizii cu simptome de conversie pot manifesta fie indiferenta (adica, o lipsa relativa de preocupare fata de natura sau implicatiile simptomului) ori le pot prezenta intr-o maniera dramatica sau histrionica;
- datorita sugestionabilitatii crescute a acestor indivizi, simptomele lor pot fi modificate sau rezolvate pe baza unor stimuli externi;
- semnele obiective asteptate (de ex., modificarile de reflexe) sunt rar prezente;
- simptomele de conversie la copii sub 10 ani sunt limitate de regula la probleme de mers sau la crize epileptice;
- tulburarea de conversie pare a fi mai frecventa la femei decat la barbati, in special la femei, simptomele sunt mult mai frecvente de partea stanga decat de partea dreapta a corpului;
- tulburarea de conversie are elemente comune cu tulburarile disociative, ambele tulburari implica simptome care sugereaza o disfunctie neurologica si pot avea, de asemenea, antecedente comune.
Cauze:
- termenul de conversie deriva din ipoteza ca simptomele somatice ale individului reprezinta o rezolvare simbolica a unui conflict psihologic inconstient care reduce anxietatea si serveste la tinerea conflictului in afara constiintei („beneficiu primar"), individul poate obtine astfel un „beneficiu secundar" din simptomul de conversie — adica, sunt obtinute beneficii externe sau sunt evitate indatoriri sau responsabilitati prejudiciante.
- simptomele pot fi mai frecvente dupa un stres psihosocial extrem (de ex., lupta sau moartea recenta a unei persoane
importante);
- indivizii cu status socioeconomic inferior si la indivizii cu mai putine cunostinte despre conceptele medicale si psihologice tind sa prezinte mai frecvent aceasta tulburare;
- simptomele sunt mai frecvente la rudele indivizilor cu tulburare de conversie;
- risc crescut de tulburare de conversie la perechile de gemeni monozigoti, dar nu si la cele de dizigoti.
Efecte:
- detresa marcata, deteriorare in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare care
justifica evaluare medicala.
Nu se diagnosticheaza daca:
- simptomele sau deficitele sunt explicate complet de o conditie neurologica sau de alta conditie medicala generala, de efectele directe ale unei substante, ori ca o experienta sau comportament sanctionat cultural;
- simptomele sunt limitate la durere sau la disfunctie sexuala si survin exclusiv in cursul tulburarii de somatizare, ori sunt explicate mai bine de alta tulburare mentala;
- simptom este explicat in totalitate ca o experienta sau comportament sanctionat cultural, de exemplu, „viziunile" sau incantatiile" care survin ca parte a unor ritualuri religioase in care astfel de comportamente sunt incurajate si dorite;
Subtipuri pe baza simptomului sau deficitului prezentat:
- cu simptom sau deficit motor - include simptome ca alterarea coordonarii sau echilibrului, paralizia sau scaderea localizata a fortei musculare, dificultatea in deglutitie sau senzatia de „nod in gat", afonia si retentia de urina;
- cu simptome sau deficit senzorial - include simptome ca pierderea senzatiei tactile sau de durere, diplopia, cecitatea, surditatea si halucinatiile;
- cu crize epileptice sau convulsii - include crizele epileptice sau convulsiile cu componente motorii voluntare sau senzoriale;
- cu tablou clinic mixt - este utilizat daca sunt evidente simptome din mai mult decat o singura categorie.
(Sursa: DSM-IV)